stiriacum.ro

Suntem sociabili

Editorial

Ioan Popa câștigă 4500 euro/luna ca primar la Reșița!

Publicat

în

 

 

Potrivit declarației completate în data de 3 iunie 2025, Ioan Popa deține atât proprietăți în România, cât și în străinătate, dar și participații în mai multe societăți comerciale.

Proprietăți în România și Tanzania

Conform documentului oficial, primarul Reșiței este proprietarul unui teren intravilan în Tanzania, în localitatea Pon Gwee. Terenul, cu o suprafață de 2.400 de metri pătrați, a fost achiziționat în anul 2022 prin contract de vânzare-cumpărare.

Tot în 2022, Ioan Popa a cumpărat un apartament în județul Caraș-Severin, cu o suprafață de 128 de metri pătrați, pe care îl deține integral.

În ceea ce privește bunurile mobile, edilul nu a declarat autoturisme, ambarcațiuni sau alte mijloace de transport supuse înmatriculării. De asemenea, nu figurează bunuri de valoare precum bijuterii, opere de artă sau colecții a căror valoare să depășească pragul legal de declarare.

Investiții în mai multe companii

Declarația de avere evidențiază și participațiile financiare deținute de primarul municipiului Reșița în diverse societăți comerciale.

Cea mai mare valoare declarată este reprezentată de participația la Banat Real Estate SA, unde Ioan Popa deține 256 de acțiuni evaluate la 420.352 de lei.

Acesta mai figurează ca asociat sau acționar în:

  • Agromulino Holding SRL – participații evaluate la 4.000 de lei;
  • Casa Baraj SRL – participații în valoare de 50.000 de lei;
  • Ski Arena Semenic SRL – participații evaluate la 100 de lei;
  • Casa Baraj Events SRL – participații în valoare de 200 de lei.

Totodată, edilul a declarat că deține 75% din compania Solar Island Equipment Limited, participație estimată la 19.000 de euro.

Salariul de primar: peste 272.000 de lei pe an

În anul fiscal precedent, Ioan Popa a încasat din funcția de primar al municipiului Reșița suma de 272.280 de lei, reprezentând indemnizația aferentă mandatului.

Soția acestuia, Daniela Popa, a obținut venituri salariale de 28.664 de lei de la societatea Blitz Blanc SRL.

Venituri importante din vânzarea de acțiuni

Cel mai consistent venit declarat de primarul Reșiței provine însă din zona investițiilor.

Potrivit declarației de avere, Ioan Popa a încasat 1.120.000 de lei din vânzarea unor acțiuni deținute la SC Pangram SA.

Această sumă depășește de peste patru ori veniturile obținute din indemnizația de primar și reprezintă cea mai importantă sursă de venit declarată în documentul depus în acest an.

Fără datorii declarate

Documentul nu indică existența unor credite, ipoteci sau alte datorii care să depășească pragul prevăzut de lege pentru declarare.

De asemenea, Ioan Popa nu a raportat cadouri, avantaje sau beneficii primite gratuit a căror valoare individuală să depășească 500 de euro.

 

Continuă să citești
Scrie o opinie

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Editorial

Liviu Gherman, „fenomenul” AUR din comuna Sânandrei, speră să ajungă primar. Nu este absolut nicio problemă, dar tu, când ești „borfaș”, ce să cauți în fruntea comunei?

Publicat

în

De către

 

(mai mult…)

Continuă să citești

Editorial

Consilierul AUR din comuna Sânandrei, Liviu Gherman, în caz de incendiu la BIARENA, își bagă soția, sigur, 100% în PUȘCĂRIE! Acolo locuiesc zeci, poate chiar sute de muncitori migranți.

Publicat

în

De către

Consilierul local AUR, Liviu Gherman, din nou în centrul controversei. Întrebările privind autorizațiile complexului administrat de soția sa rămân fără răspuns

Consilierul local AUR din Timișoara, Liviu Gherman, a participat la cea mai recentă ședință a Consiliului Local alături de deputatul AUR Titi Stoica și de consilierul județean Marcel Mihoc. Prezența acestora a atras atenția, însă în prim-plan rămân controversele legate de complexul administrat de soția consilierului, Bianca Gherman.

În urmă cu câteva săptămâni, Liviu Gherman l-a acuzat public pe primarul comunei Sânandrei, Claudiu Coman, că nu spune adevărul în legătură cu situația complexului. Totuși, în declarațiile sale, consilierul local nu a recunoscut faptul că imobilul funcționează fără autorizație de construire și fără aviz de securitate la incendiu (ISU), aspecte invocate de autoritățile locale.

Lipsa autorizațiilor, subiect evitat în declarațiile publice

În timp ce disputa dintre Liviu Gherman și administrația locală din Sânandrei continuă în spațiul public, întrebările privind legalitatea construcției și documentele necesare funcționării complexului rămân fără un răspuns clar.

Autorizația de construire și avizul ISU nu sunt simple formalități administrative. Aceste documente sunt obligatorii în cazurile prevăzute de lege și au rolul de a garanta respectarea normelor privind siguranța construcțiilor și protecția persoanelor.

În loc să ofere explicații privind lipsa acestor documente, Liviu Gherman a ales să conteste afirmațiile primarului Claudiu Coman, susținând că informațiile prezentate de edil nu sunt conforme cu realitatea.

Până în prezent, nu au fost prezentate public documente care să demonstreze că imobilul deține autorizația de construire și avizul ISU despre care s-a discutat în spațiul public.

În aceste condiții, disputa depășește sfera politică și ridică întrebări legate de responsabilitatea unui ales local. Atunci când un consilier critică autoritățile, opinia publică se așteaptă ca acesta să ofere, la rândul său, transparență și răspunsuri privind situațiile în care este implicat.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte rămâne lipsa avizului de securitate la incendiu (ISU) pentru complexul administrat de soția consilierului local, Bianca Gherman. Dacă această situație este confirmată de documentele autorităților, ea ridică semne de întrebare privind respectarea normelor de siguranță, în special în contextul în care în incintă ar locui și numeroși muncitori străini.

În cazul producerii unui incendiu, răspunderea legală pentru funcționarea obiectivului revine administratorului și proprietarilor, iar eventualele consecințe sunt stabilite de autoritățile competente și de instanțele de judecată, în funcție de circumstanțe și de prevederile legale aplicabile.

Declarația de avere, depusă cu întârziere

Un alt aspect care atrage atenția este legat de declarațiile de avere. Pe site-ul Agenției Naționale de Integritate apare disponibilă declarația de avere a lui Liviu Gherman pentru anul 2023, iar în spațiul public s-a discutat despre depunerea cu întârziere a acesteia, situație pentru care legea poate prevedea sancțiuni contravenționale.

Potrivit declarației de avere aferente anului 2022, Liviu Gherman declara că deține:

  • terenuri intravilane în Sânandrei cu suprafețe de 10.000 mp, 2.060 mp, 998 mp și 699 mp;
  • un teren intravilan în Timișoara de 856 mp;
  • un autoturism BMW fabricat în 2010;
  • o autoutilitară Mercedes Sprinter;
  • un Iveco Daily.

În aceeași declarație nu sunt menționate imobile cu destinația de locuință.

La capitolul venituri, Liviu Gherman declara aproximativ 6.506 lei încasați într-un an din indemnizația de consilier local, iar soția sa, Bianca Gherman, figura cu venituri anuale de aproximativ 9.985 lei, în calitate de director economic.

 

Cine credeți că trăiește cu MĂRUNȚIȘUL ĂSTA????!!!!

Continuă să citești

Editorial

Primarul orașului Oravița Dumitru Ursu îl doare-n cot de tot ce mișcǎ…chiar si de Curtea de Conturi

Publicat

în

De către

Când Curtea de Conturi îți spune că ai greșit, nu mai merge cu „merge și așa”

În administrația publică există multe controale, multe rapoarte și multe recomandări. Unele sunt discutabile, altele pot fi contestate, iar uneori chiar sunt anulate în instanță. Însă există situații în care concluziile sunt atât de grave încât nu mai pot fi trecute cu vederea.

Exact într-o astfel de situație se află Primăria Oravița.

O opinie contrară emisă de Curtea de Conturi nu este o simplă observație birocratică și nici o formalitate administrativă. Este unul dintre cele mai severe semnale pe care le poate primi o instituție publică. Practic, auditorii spun că situațiile financiare ale primăriei nu prezintă în mod fidel realitatea și că există probleme majore în gestionarea banilor publici.

În orice administrație responsabilă, un asemenea verdict ar fi urmat de explicații clare, asumare și măsuri rapide pentru remedierea problemelor. Pentru că banii administrației locale nu sunt ai primarului, ai viceprimarului sau ai funcționarilor. Sunt banii contribuabililor.

Raportul Curții de Conturi vorbește despre milioane de lei înregistrați incorect, despre arierate importante, despre deficiențe administrative și chiar despre sancționarea contravențională a primarului. Toate acestea nu pot fi reduse la o simplă dispută tehnică între auditori și administrație.

În politică, imaginea se construiește ușor prin fotografii de la inaugurări, promisiuni și postări pe rețelele sociale. Mult mai greu se construiește însă încrederea că fiecare leu din buget este administrat cu responsabilitate.

Dumitru Ursu conduce Primăria Oravița de mai mulți ani. Tocmai de aceea, responsabilitatea pentru modul în care funcționează administrația îi revine în primul rând celui aflat la conducere. Când lucrurile merg bine, meritul este revendicat de primar. Când apar nereguli grave constatate de instituțiile statului, aceeași regulă a responsabilității trebuie să se aplice.

Nu înseamnă că orice constatare a Curții de Conturi reprezintă automat o faptă penală și nici că cineva trebuie condamnat în piața publică înainte ca toate procedurile legale să fie finalizate. Dar înseamnă că cetățenii au dreptul să primească răspunsuri, nu justificări.

În ultimii ani, românii au devenit tot mai puțin impresionați de discursurile politice și tot mai atenți la modul în care sunt cheltuiți banii publici. Drumurile, investițiile, proiectele europene și serviciile publice nu se măsoară în comunicate de presă, ci în rezultate și în respectarea regulilor.

Oravița are nevoie de dezvoltare, nu de controverse administrative. Are nevoie ca administrația locală să demonstreze că poate gestiona transparent resursele comunității și că învață din greșeli, dacă acestea au existat.

În democrație, cea mai importantă instituție de control rămâne, până la urmă, cetățeanul. Iar atunci când un raport oficial ridică semne serioase de întrebare, cea mai proastă strategie este tăcerea. Oamenii nu cer perfecțiune de la aleșii lor. Cer însă responsabilitate, transparență și respect față de banul public.

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și