stiriacum.ro

Suntem sociabili

Actualitate

Scandal la CCR pe proiectele PNRR. Întâlnirea Bolojan–Tănăsescu provoacă tensiuni înaintea deliberărilor

Publicat

în

 

Scandal la CCR pe proiectele PNRR. Întâlnirea Bolojan–Tănăsescu provoacă tensiuni înaintea deliberărilor

Tensiuni la Curtea Constituțională a României, în ședința în care judecătorii CCR trebuie să analizeze constituționalitatea Legii biodiversității și a Legii integrității, două proiecte importante în contextul PNRR. Potrivit informațiilor apărute pe surse în presă, mai mulți judecători ar intenționa să îi solicite președintei CCR, Elena-Simina Tănăsescu, să nu participe la deliberări, după controversa provocată de întâlnirea acesteia cu premierul Ilie Bolojan.

Situația de la Curtea Constituțională s-a complicat în ziua în care pe masa judecătorilor se află două proiecte legislative cu miză importantă.

Potrivit informațiilor publicate de ȘTIRIPESURSE și atribuite unor surse, judecătorii-asistenți ar fi fost scoși din ședință, iar dintre judecătorii Curții ar lipsi Bogdan Licu.

Aceleași informații indică faptul că magistrații prezenți ar urma să discute inclusiv posibilitatea ca Elena-Simina Tănăsescu, președinta CCR, să nu participe la deliberările privind cele două proiecte.

Motivul îl reprezintă controversa declanșată de informațiile privind o întâlnire între aceasta și premierul Ilie Bolojan.

Este important de precizat că informațiile referitoare la discuțiile interne din ședința CCR sunt, la acest moment, informații prezentate pe surse și nu o decizie oficială anunțată de Curtea Constituțională.

Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și șefa CCR, în centrul controversei

Scandalul a izbucnit după apariția informațiilor potrivit cărora premierul Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, s-ar fi întâlnit vineri în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

Întâlnirea a generat întrebări cu privire la contextul în care a avut loc și la subiectele discutate, mai ales în condițiile în care la CCR se află cauze cu implicații pentru Guvern.

Premierul Ilie Bolojan a reacționat luni, în timpul unei vizite la Oradea, respingând criticile și susținând că întâlnirile dintre reprezentanții instituțiilor statului sunt firești atunci când trebuie rezolvate chestiuni administrative.

Întrebat despre întrevederea cu președinta CCR, premierul nu a oferit o confirmare explicită, dar nici nu a negat că aceasta a avut loc.

„Vedeți, de multe ori se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”, a declarat Ilie Bolojan.

Bolojan: Întâlnirile între reprezentanții instituțiilor sunt normale

Premierul a explicat că, din perspectiva sa, astfel de discuții fac parte din activitatea obișnuită a unui demnitar.

Pentru a-și argumenta poziția, Ilie Bolojan a făcut trimitere la perioada în care era primar al municipiului Oradea și trebuia să colaboreze cu alte instituții pentru rezolvarea unor probleme administrative.

„Atunci când ocupi o funcție publică, în mod evident ai întâlniri cu reprezentanți de instituții, cu companii, în așa fel încât să rezolvi problemele”, a afirmat premierul.

Bolojan a amintit, între altele, de colaborarea cu reprezentanții Curții de Apel Oradea în perioada în care sediul instituției era reabilitat.

Potrivit premierului, discuțiile privind proiectele administrative nu trebuie confundate cu o eventuală intervenție în dosarele aflate pe rol.

„Și atunci sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta a oferit un exemplu similar din perioada în care conducea Consiliul Județean, când a discutat cu reprezentanți ai Parchetului despre identificarea unui teren pentru construirea unui sediu.

„Așa este și în astfel de cazuri”, a concluzionat premierul.

Înalta Curte cere clarificări „imediate și complete”

Explicațiile premierului nu au pus capăt controversei.

Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut clarificări „imediate și complete” cu privire la întâlnire, apreciind că explicațiile oferite până acum nu ar elimina îndoielile referitoare la aparența de imparțialitate.

Instanța supremă a vorbit despre o situație de o „gravitate instituțională aparte”, în contextul în care Ilie Bolojan este parte într-o cauză aflată pe rolul Curții Constituționale.

„Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”, a transmis Înalta Curte.

Poziția ICCJ mută astfel discuția dincolo de problema existenței unei influențe efective, punând accentul pe aparența de imparțialitate pe care trebuie să o păstreze instituția chemată să arbitreze conflicte constituționale.

Ce spune Curtea Constituțională despre întâlnirea Tănăsescu–Bolojan

CCR a reacționat încă de duminică seara la informațiile apărute în spațiul public.

Curtea a transmis că întrevederile președintei instituției cu reprezentanții puterii executive vizează exclusiv probleme administrative și organizatorice.

„În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, a precizat CCR.

Instituția a respins totodată ideea că dosarele aflate pe rolul Curții ar putea fi discutate în cadrul unor asemenea întâlniri.

„Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, a transmis Curtea Constituțională.

Miza ședinței CCR: două proiecte importante pentru PNRR

Controversa apare într-un moment sensibil, în condițiile în care judecătorii constituționali trebuie să analizeze Legea biodiversității și Legea integrității, în forma adoptată de Parlament.

Miza nu este doar juridică. Cele două proiecte sunt legate de angajamentele asumate de România în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Tocmai de aceea, orice controversă privind componența completului, participarea la deliberări sau aparența de imparțialitate capătă o dimensiune instituțională și politică importantă.

Rămâne de văzut dacă judecătorii CCR îi vor solicita oficial președintei Elena-Simina Tănăsescu să nu participe la deliberări și care va fi poziția acesteia în cazul unei asemenea solicitări.

Până la o comunicare oficială a Curții, informațiile privind tensiunile din interiorul ședinței și eventuala retragere a președintei CCR trebuie tratate drept informații pe surse, nu drept o hotărâre deja luată.

 

Continuă să citești
1 Comentariu

1 Comment

  1. appmmwin

    28 august 2026 at 21:03

    The app performance of appmmwin is just brilliant. I can play on the go without any lag, which is exactly what I need. Five stars from me!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Cât câștigă creatorii ucraineni pe OnlyFans și ce venituri ar putea ajunge la buget

Publicat

în

De către

 

Ucraina vrea să dezincrimineze pornografia. Cât câștigă creatorii ucraineni pe OnlyFans și ce venituri ar putea ajunge la buget

Ucraina analizează dezincriminarea producerii de conținut pornografic pentru adulți, într-o perioadă în care statul caută venituri suplimentare pentru finanțarea cheltuielilor generate de război. Inițiativa este susținută de parlamentarul Iaroslav Jelezniak, care estimează că taxarea acestei industrii ar putea aduce bugetului până la 25 de milioane de dolari anual.

Discuția a căpătat amploare după ce autoritățile ucrainene au obținut date privind veniturile realizate de mii de cetățeni ai țării pe OnlyFans. Potrivit informațiilor citate de The Wall Street Journal, aproape 7.900 de ucraineni ar fi obținut, în 2023, venituri totale de peste 131 de milioane de dolari prin intermediul platformei.

Cifrele au atras atenția autorităților fiscale, care au început să verifice dacă veniturile au fost declarate și impozitate.

Până la 25 de milioane de dolari anual din taxe

Iaroslav Jelezniak, deputat al opoziției și președinte al comisiei pentru finanțe din Parlamentul ucrainean, susține o inițiativă legislativă pentru schimbarea actualelor prevederi penale.

Potrivit estimărilor prezentate de acesta și citate de The Wall Street Journal, dezincriminarea și fiscalizarea industriei ar putea genera venituri de până la 25 de milioane de dolari pe an pentru stat.

Raportată la uriașele cheltuieli de apărare ale Ucrainei, suma este redusă. Jelezniak a oferit însă o comparație sugestivă: banii ar putea acoperi, potrivit calculelor sale, achiziția a aproximativ 30.000 de drone.

Proiectul legislativ a trecut de un prim vot în Parlament în iulie 2026 și urmează să fie analizat în a doua lectură.

Paradoxul OnlyFans: statul cere taxe pentru o activitate care poate atrage răspunderea penală

Dezbaterea nu privește însă numai obținerea unor venituri suplimentare la buget. Legislația actuală a creat o situație controversată pentru creatorii de conținut pentru adulți.

Pe de o parte, autoritățile fiscale urmăresc veniturile obținute din această activitate și solicită plata taxelor. Pe de altă parte, producerea și distribuirea anumitor materiale pornografice pot atrage răspunderea penală.

Situația a devenit mult mai vizibilă după ce fiscul ucrainean a primit informații de la Fenix International, compania care operează OnlyFans, referitoare la veniturile creatorilor ucraineni.

Datele pentru 2023 ar fi indicat venituri cumulate de peste 131 de milioane de dolari pentru aproximativ 7.900 de creatori ucraineni.

Autoritățile au început ulterior să trimită notificări persoanelor pentru care existau suspiciuni privind taxe neachitate.

200.000 de dolari găsiți în casa unei creatoare de conținut

The Wall Street Journal prezintă și cazul Svitlanei Dvornikova, care a ajuns în atenția autorităților.

Locuința acesteia a fost percheziționată, iar anchetatorii au ridicat, printre altele, un laptop, dispozitive de stocare și aproximativ 200.000 de dolari în numerar.

Femeia a susținut că banii fuseseră puși deoparte tocmai pentru achitarea obligațiilor fiscale.

Ulterior, Dvornikova a lansat o petiție pe site-ul președinției Ucrainei, prezentându-se drept un contribuabil care își respectă obligațiile. Ea susținea că achitase aproximativ 40 de milioane de grivne, echivalentul a circa 900.000 de dolari, sub formă de taxe.

Petiția a depășit rapid pragul de 25.000 de semnături necesar pentru a primi un răspuns oficial.

Zelenski a trimis problema către Parlament

Președintele Volodimir Zelenski a indicat ulterior că problema trebuie analizată în cadrul procesului legislativ din Parlament.

Susținătorii modificării legislației argumentează că statul nu ar trebui să urmărească penal adulți pentru producerea consensuală de conținut destinat altor adulți și, simultan, să le solicite impozite pentru veniturile obținute din aceeași activitate.

Subiectul rămâne însă controversat în Ucraina, iar adoptarea definitivă a modificărilor legislative nu este garantată.

Dacă proiectul va trece și de următoarele etape parlamentare, Ucraina ar putea transforma o industrie care funcționează deja la scară considerabilă într-o nouă sursă de venituri fiscale, într-un moment în care fiecare resursă suplimentară contează pentru bugetul unei țări aflate în război.

 

Continuă să citești

Actualitate

Scandal la Școala de Poliție din Câmpina. O elevă acuză un profesor că i-ar fi făcut avansuri și ar fi atins-o nepotrivit

Publicat

în

De către

 

Scandal la Școala de Poliție din Câmpina. O elevă acuză un profesor că i-ar fi făcut avansuri și ar fi atins-o nepotrivit

Un caz grav este anchetat la Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” din Câmpina, după ce o elevă a reclamat comportamentul unui cadru didactic. Tânăra susține că profesorul de drept penal i-ar fi făcut avansuri și ar fi atins-o într-un mod nepotrivit, în urma unei întâlniri care ar fi avut loc după terminarea orelor. Conducerea școlii a sesizat Parchetul și a declanșat o cercetare disciplinară. 

Eleva spune că profesorul ar fi chemat-o într-o sală

Potrivit informațiilor apărute în presă, cadrul didactic i-ar fi trimis elevei un mesaj și ar fi chemat-o într-o sală, motivând că trebuie să îi ofere materiale pentru studiu.

Discuția ar fi depășit însă rapid cadrul academic. Conform relatării tinerei, profesorul ar fi început să îi pună întrebări despre viața personală și despre relația ei cu un băiat. Totodată, i-ar fi cerut să nu vorbească despre întâlnirea respectivă. 

Situația ar fi devenit și mai incomodă în momentul plecării. Eleva susține că profesorul ar fi îmbrățișat-o, i-ar fi făcut complimente, apoi ar fi prins-o din spate și ar fi atins-o în zona bustului, după care ar fi sărutat-o pe obraz. A doua zi, tânăra i-ar fi blocat numărul de telefon și a sesizat conducerea instituției. 

Conducerea Școlii de Poliție din Câmpina a sesizat Parchetul

Reacția conducerii a venit după sesizarea elevei. Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina a anunțat că situația a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina, pentru verificarea faptelor și stabilirea eventualelor răspunderi. 

În paralel, instituția a declanșat o cercetare disciplinară și a luat o măsură administrativă prin care ofițerul a fost mutat într-un alt spațiu de lucru, astfel încât să fie evitat contactul cu elevii. Școala precizează că va coopera cu autoritățile pe parcursul verificărilor. 

Instituția subliniază însă un aspect esențial: măsurile luate nu înseamnă stabilirea vinovăției profesorului. Acest lucru urmează să fie decis exclusiv de autoritățile competente, în urma anchetei. 

Ancheta urmează să stabilească ce s-a întâmplat

Cazul de la Școala de Poliție din Câmpina se află acum în atenția organelor judiciare. Instituția afirmă că tratează cu seriozitate sesizările privind conduita personalului și că siguranța și protejarea elevilor reprezintă o prioritate. 

Până la finalizarea verificărilor, acuzațiile formulate de elevă rămân acuzații care trebuie confirmate sau infirmate de anchetatori, iar cadrul didactic beneficiază de prezumția de nevinovăție.

 

Continuă să citești

Actualitate

Mii de persoane au participat în Serbia la înmormântarea lui Ratko Mladić, fostul comandant sârb bosniac condamnat pentru genocid

Publicat

în

De către

 

Mii de persoane au participat în Serbia la înmormântarea lui Ratko Mladić, fostul comandant sârb bosniac condamnat pentru genocid

Mii de persoane s-au adunat la Belgrad, capitala Serbiei, pentru a participa la înmormântarea lui Ratko Mladić, fostul comandant al forțelor sârbe bosniace, condamnat definitiv pentru genocid și crime de război. Mladić, supranumit „Măcelarul Bosniei”, a murit la vârsta de 84 de ani, în timp ce executa o pedeapsă cu închisoarea pe viață într-o unitate penitenciară a ONU de la Haga, în Olanda.

Ceremonia a atras o mulțime numeroasă, în contextul în care Ratko Mladić rămâne una dintre cele mai controversate figuri asociate războiului din Bosnia. Pentru o parte dintre sârbi, el continuă să fie privit drept un apărător al intereselor naționale, în timp ce pentru victimele conflictului și familiile acestora numele său este legat de unele dintre cele mai grave atrocități comise în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Ratko Mladić, condamnat pentru genocidul de la Srebrenica

Tribunalul ONU pentru crime de război l-a găsit vinovat pe Ratko Mladić de genocid pentru rolul său în masacrul de la Srebrenica din 1995. Aproximativ 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci au fost uciși după ce forțele sârbe bosniace au preluat controlul asupra enclavei.

Masacrul de la Srebrenica este considerat cea mai gravă atrocitate comisă pe teritoriul Europei după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.

Mladić a fost condamnat și pentru alte crime comise în timpul războiului din Bosnia, conflict desfășurat între 1992 și 1995.

UE a condamnat orice tentativă de glorificare a lui Mladić

Un ministru al guvernului sârb anunțase inițial că Ratko Mladić ar urma să beneficieze de funeralii de stat. Planurile au fost însă revizuite în urma reacțiilor venite din partea unor lideri europeni.

Potrivit BBC, Uniunea Europeană a condamnat orice formă de „glorificare” a fostului comandant sârb bosniac.

„Orice glorificare a criminalilor de război, negare a genocidului și revizionism contrazic cele mai fundamentale valori europene și nu își au locul în UE sau în țările candidate la aderare”, a transmis Uniunea Europeană într-o declarație.

Reacția Bruxelles-ului are o semnificație aparte în condițiile în care Serbia este țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană din 2012. Procesul de integrare europeană a Belgradului a avansat însă lent în ultimii ani.

Rolul lui Ratko Mladić în războiul din Bosnia

În anii 1990, Ratko Mladić a condus Armata Republicii Srpska în timpul conflictului cu forțele bosniace și croate.

În timpul războiului din Bosnia, desfășurat între 1992 și 1995, forțele aflate sub comanda sa au fost implicate în campanii de „epurare etnică”, prin care populațiile non-sârbe au fost expulzate forțat din mai multe zone ale Bosniei și Herțegovinei.

Mladić a avut, de asemenea, un rol central în asediul orașului Sarajevo. Asediul, care s-a întins pe aproape patru ani, s-a soldat cu moartea a peste 10.000 de persoane.

Arestat după 16 ani în care s-a ascuns

Ratko Mladić a fost inculpat pentru prima dată în 1995, însă a reușit să evite arestarea timp de 16 ani.

A fost capturat în Serbia în 2011 și transferat ulterior la Haga pentru a fi judecat. După un proces îndelungat, a fost condamnat la închisoare pe viață, iar sentința definitivă a fost confirmată în 2021.

Instanța internațională l-a găsit vinovat de genocid, crime împotriva umanității și crime de război.

Miniștri sârbi, prezenți la funeraliile lui Ratko Mladić

În ciuda condamnărilor pronunțate de justiția internațională, Ratko Mladić continuă să fie considerat un erou de o parte a societății sârbe, în special în cercurile naționaliste din Serbia și din Republica Srpska, entitatea majoritar sârbă din Bosnia și Herțegovina.

Potrivit presei locale, mai mulți membri ai guvernului sârb au fost prezenți printre persoanele care i-au adus un ultim omagiu. Printre aceștia s-au numărat ministrul Apărării, Bratislav Gašić, și ministrul Justiției, Nenad Vujić.

Oamenii s-au adunat în fața bisericii unde a fost depus trupul neînsuflețit al fostului comandant înaintea ceremoniei de înmormântare.

Slujba religioasă a fost oficiată de Patriarhul Porfirije, conducătorul Bisericii Ortodoxe Sârbe.

În discursul său, acesta a afirmat că numele lui Ratko Mladić va rămâne „profund întipărit în memoria și rugăciunile majorității poporului nostru ortodox sârb”, despre care a spus că păstrează „un profund sentiment de recunoștință față de el”.

Moartea și funeraliile lui Ratko Mladić readuc astfel în atenție diviziunile care persistă în Balcani la mai bine de trei decenii de la războiul din Bosnia, precum și disputa privind memoria conflictului și responsabilitatea pentru crimele comise în perioada 1992-1995.

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și