Scandal la CCR pe proiectele PNRR. Întâlnirea Bolojan–Tănăsescu provoacă tensiuni înaintea deliberărilor
Tensiuni la Curtea Constituțională a României, în ședința în care judecătorii CCR trebuie să analizeze constituționalitatea Legii biodiversității și a Legii integrității, două proiecte importante în contextul PNRR. Potrivit informațiilor apărute pe surse în presă, mai mulți judecători ar intenționa să îi solicite președintei CCR, Elena-Simina Tănăsescu, să nu participe la deliberări, după controversa provocată de întâlnirea acesteia cu premierul Ilie Bolojan.
Situația de la Curtea Constituțională s-a complicat în ziua în care pe masa judecătorilor se află două proiecte legislative cu miză importantă.
Potrivit informațiilor publicate de ȘTIRIPESURSE și atribuite unor surse, judecătorii-asistenți ar fi fost scoși din ședință, iar dintre judecătorii Curții ar lipsi Bogdan Licu.
Aceleași informații indică faptul că magistrații prezenți ar urma să discute inclusiv posibilitatea ca Elena-Simina Tănăsescu, președinta CCR, să nu participe la deliberările privind cele două proiecte.
Motivul îl reprezintă controversa declanșată de informațiile privind o întâlnire între aceasta și premierul Ilie Bolojan.
Este important de precizat că informațiile referitoare la discuțiile interne din ședința CCR sunt, la acest moment, informații prezentate pe surse și nu o decizie oficială anunțată de Curtea Constituțională.
Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și șefa CCR, în centrul controversei
Scandalul a izbucnit după apariția informațiilor potrivit cărora premierul Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, s-ar fi întâlnit vineri în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.
Întâlnirea a generat întrebări cu privire la contextul în care a avut loc și la subiectele discutate, mai ales în condițiile în care la CCR se află cauze cu implicații pentru Guvern.
Premierul Ilie Bolojan a reacționat luni, în timpul unei vizite la Oradea, respingând criticile și susținând că întâlnirile dintre reprezentanții instituțiilor statului sunt firești atunci când trebuie rezolvate chestiuni administrative.
Întrebat despre întrevederea cu președinta CCR, premierul nu a oferit o confirmare explicită, dar nici nu a negat că aceasta a avut loc.
„Vedeți, de multe ori se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”, a declarat Ilie Bolojan.
Bolojan: Întâlnirile între reprezentanții instituțiilor sunt normale
Premierul a explicat că, din perspectiva sa, astfel de discuții fac parte din activitatea obișnuită a unui demnitar.
Pentru a-și argumenta poziția, Ilie Bolojan a făcut trimitere la perioada în care era primar al municipiului Oradea și trebuia să colaboreze cu alte instituții pentru rezolvarea unor probleme administrative.
„Atunci când ocupi o funcție publică, în mod evident ai întâlniri cu reprezentanți de instituții, cu companii, în așa fel încât să rezolvi problemele”, a afirmat premierul.
Bolojan a amintit, între altele, de colaborarea cu reprezentanții Curții de Apel Oradea în perioada în care sediul instituției era reabilitat.
Potrivit premierului, discuțiile privind proiectele administrative nu trebuie confundate cu o eventuală intervenție în dosarele aflate pe rol.
„Și atunci sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol”, a declarat Ilie Bolojan.
Acesta a oferit un exemplu similar din perioada în care conducea Consiliul Județean, când a discutat cu reprezentanți ai Parchetului despre identificarea unui teren pentru construirea unui sediu.
„Așa este și în astfel de cazuri”, a concluzionat premierul.
Înalta Curte cere clarificări „imediate și complete”
Explicațiile premierului nu au pus capăt controversei.
Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut clarificări „imediate și complete” cu privire la întâlnire, apreciind că explicațiile oferite până acum nu ar elimina îndoielile referitoare la aparența de imparțialitate.
Instanța supremă a vorbit despre o situație de o „gravitate instituțională aparte”, în contextul în care Ilie Bolojan este parte într-o cauză aflată pe rolul Curții Constituționale.
„Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”, a transmis Înalta Curte.
Poziția ICCJ mută astfel discuția dincolo de problema existenței unei influențe efective, punând accentul pe aparența de imparțialitate pe care trebuie să o păstreze instituția chemată să arbitreze conflicte constituționale.
Ce spune Curtea Constituțională despre întâlnirea Tănăsescu–Bolojan
CCR a reacționat încă de duminică seara la informațiile apărute în spațiul public.
Curtea a transmis că întrevederile președintei instituției cu reprezentanții puterii executive vizează exclusiv probleme administrative și organizatorice.
„În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, a precizat CCR.
Instituția a respins totodată ideea că dosarele aflate pe rolul Curții ar putea fi discutate în cadrul unor asemenea întâlniri.
„Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, a transmis Curtea Constituțională.
Miza ședinței CCR: două proiecte importante pentru PNRR
Controversa apare într-un moment sensibil, în condițiile în care judecătorii constituționali trebuie să analizeze Legea biodiversității și Legea integrității, în forma adoptată de Parlament.
Miza nu este doar juridică. Cele două proiecte sunt legate de angajamentele asumate de România în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Tocmai de aceea, orice controversă privind componența completului, participarea la deliberări sau aparența de imparțialitate capătă o dimensiune instituțională și politică importantă.
Rămâne de văzut dacă judecătorii CCR îi vor solicita oficial președintei Elena-Simina Tănăsescu să nu participe la deliberări și care va fi poziția acesteia în cazul unei asemenea solicitări.
Până la o comunicare oficială a Curții, informațiile privind tensiunile din interiorul ședinței și eventuala retragere a președintei CCR trebuie tratate drept informații pe surse, nu drept o hotărâre deja luată.
Post Views: 172
