Actualitate
Lucian Pahonțu, venituri de aproape 9.000 de euro pe lună de la stat. Cât reprezintă pensia militară și cât este salariul de la SPP
Lucian Pahonțu, venituri de aproape 9.000 de euro pe lună de la stat. Cât reprezintă pensia militară și cât este salariul de la SPP
Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), ar încasa lunar aproape 9.000 de euro din fonduri publice, după cumularea pensiei militare cu venitul aferent funcției pe care o ocupă în continuare la conducerea instituției. Cea mai mare parte a sumei provine din pensia obținută după trecerea în rezervă.
Potrivit informațiilor publicate de Snoop și preluate de presa centrală, pensia militară a lui Lucian Pahonțu depășește 36.000 de lei pe lună, echivalentul a aproximativ 7.000 de euro. La aceasta se adaugă venitul de aproximativ 2.000 de euro pe lună primit pentru funcția de director al SPP. (Snoop)
În aceste condiții, veniturile cumulate ale șefului SPP ajung la aproape 9.000 de euro lunar.
Pensia lui Lucian Pahonțu, de aproape patru ori mai mare decât venitul actual de la SPP
Diferența dintre cele două surse de venit este semnificativă. Pensia militară, de peste 36.000 de lei lunar, reprezintă cea mai mare parte a banilor încasați în prezent de Lucian Pahonțu de la stat.
Venitul aferent funcției pe care o ocupă în continuare la SPP este de aproximativ 2.000 de euro lunar. Astfel, pensia este de aproape patru ori mai mare decât suma primită lunar pentru conducerea Serviciului de Protecție și Pază. (Ziare.com)
Situația este diferită față de perioada în care Pahonțu era general activ. În 2023, acesta a obținut de la SPP un venit anual de 353.510 lei, la care s-a adăugat o indemnizație de delegare de 22.312 lei. (Ziare.com)
Raportat la aceste valori, veniturile sale totale au crescut după trecerea în rezervă și după începerea încasării pensiei militare.
Lucian Pahonțu a trecut în rezervă în 2024, dar a rămas directorul SPP
Lucian Pahonțu a fost trecut în rezervă în noiembrie 2024, însă acest lucru nu a însemnat și plecarea sa de la conducerea Serviciului de Protecție și Pază.
El a continuat să ocupe funcția de director al SPP, cu rang de secretar de stat. Pahonțu conduce instituția din anul 2005, când a fost numit la propunerea președintelui de atunci, Traian Băsescu. Ulterior, a rămas în funcție în timpul mandatelor lui Klaus Iohannis și a fost menținut la conducerea instituției și de Nicușor Dan. (Ziare.com)
Prin urmare, după trecerea în rezervă, Pahonțu a ajuns în situația de a cumula pensia militară cu venitul aferent funcției de director al SPP.
Cât câștigă, în total, șeful SPP
Conform informațiilor apărute în presă, structura aproximativă a veniturilor lunare este următoarea:
- peste 36.000 de lei – pensie militară, echivalentul a aproximativ 7.000 de euro;
- aproximativ 2.000 de euro – venitul lunar de la SPP;
- aproape 9.000 de euro – venit lunar cumulat.
Sumele privind pensia au fost prezentate inițial de Snoop, publicație care precizează că informațiile au fost obținute în exclusivitate. Acestea au fost ulterior preluate de mai multe publicații. (Snoop)
Informațiile despre avere nu mai sunt disponibile integral publicului
O dificultate în verificarea directă a situației patrimoniale actuale este legată de accesul la declarațiile de avere.
În urma unei decizii a Curții Constituționale din mai 2025 privind publicarea acestor documente, informațiile actualizate despre averea lui Lucian Pahonțu nu mai pot fi consultate în aceeași manieră ca în anii anteriori. (Ziare.com)
Datele mai vechi oferă însă un punct de comparație. Pentru anul 2023, când era încă militar activ, venitul raportat pentru funcția de director al SPP era de 353.510 lei anual, la care se adăuga indemnizația de delegare.
În prezent, odată cu pensia militară și venitul obținut în continuare de la SPP, suma lunară totală atribuită directorului instituției ajunge la aproximativ 9.000 de euro.
Cine este Lucian Pahonțu
Lucian Pahonțu are 61 de ani și se află la conducerea Serviciului de Protecție și Pază de peste două decenii. A fost numit director în 2005 și a rămas în această poziție în timpul mai multor administrații prezidențiale. (Ziare.com)
În ultima perioadă, numele său a revenit în atenția publică și în contextul unor investigații jurnalistice referitoare la activitatea sa din perioada 1989-1990. Pahonțu a respins acuzațiile privind implicarea sa în reprimarea violentă a manifestațiilor din decembrie 1989 și iunie 1990 și a declarat că nu a desfășurat activități care să poată fi încadrate drept „poliție politică”. (Ziare.com)
Actualitate
Paris Jackson cere transferul a 600 de milioane de dolari din averea tatălui său, Michael Jackson: „Au trecut mai bine de 17 ani”
Paris Jackson cere transferul a 600 de milioane de dolari din averea tatălui său, Michael Jackson: „Au trecut mai bine de 17 ani”
Paris Jackson, fiica regretatului Michael Jackson, a solicitat unei instanțe din Los Angeles să dispună transferul sumei de 600 de milioane de dolari din averea Regelui Muzicii Pop către Michael Jackson Family Trust, susținând că ea și frații săi așteaptă de peste 17 ani ca fondul familial să fie finanțat.
Potrivit documentelor judiciare consultate de publicația TheWrap, Paris Jackson consideră că executorii averii tatălui său au întârziat nejustificat distribuirea banilor către beneficiari, deși patrimoniul artistului a generat venituri considerabile de-a lungul anilor.
În documentele depuse la instanță, Paris a subliniat că Michael Jackson și-a dorit ca toți cei trei copii ai săi – Prince, Paris și Bigi Jackson – să înceapă să primească venituri din trust la împlinirea vârstei de 21 de ani. Însă aceste praguri de vârstă au fost depășite de mult timp, fără ca planul să fie pus în aplicare în forma dorită de artist.
„La mai bine de 17 ani de la moartea sa, trustul familiei Michael Jackson rămâne nefinanțat”, se arată în documentul depus de fiica artistului.
Aceasta a amintit și faptul că, în 2011, executorii au informat instanța că intenționează să depună o cerere separată pentru o distribuire preliminară a fondurilor. Cu toate acestea, la 15 ani de la acel moment, beneficiarii încă așteaptă.
Paris Jackson contestă modul în care este administrată averea tatălui său
În cererea adresată instanței, Paris Jackson a recunoscut că averea acumulată de tatăl său reprezintă rezultatul talentului său excepțional și al unei munci susținute. Totuși, ea a criticat modul în care executorii au gestionat patrimoniul artistului, susținând că restructurarea datoriilor, proiectele din industria divertismentului și vânzarea unor active au generat sume importante de bani.
În opinia sa, aceste rezultate financiare ar fi trebuit să permită alimentarea trustului familiei, însă executorii nu au prezentat instanței niciun plan concret în acest sens.
„Executorii nu au prezentat niciodată instanței un plan pentru finanțarea Michael Jackson Family Trust. Acest lucru trebuie să se schimbe”, se arată în document.
Paris a mai susținut că ea și frații săi au primit sume mai mici decât cele pe care le-ar fi considerat necesare, distribuțiile fiind stabilite la discreția executorului rămas în funcție. Potrivit acuzațiilor din dosar, această putere ar fi fost folosită pentru a-i descuraja pe beneficiari să verifice eventualele abuzuri.
Prince se apropie de 30 de ani, iar distribuțiile prevăzute de tatăl lor întârzie
Un alt punct important invocat de Paris Jackson se referă la dorința tatălui său ca fiecare dintre copii să înceapă să primească distribuții directe din capitalul trustului la împlinirea vârstei de 30 de ani.
Acest moment se apropie pentru Prince Jackson, care urmează să împlinească 30 de ani în patru luni, potrivit documentelor citate. Paris va împlini 29 de ani în aprilie, iar fratele lor mai mic, Bigi Jackson, va împlini 25 de ani în februarie.
Fiica artistului a precizat că a semnalat problema trustului nefinanțat și în urmă cu aproximativ un an, într-un alt document juridic, acuzând executorul că nu a luat măsurile necesare pentru rezolvarea situației.
De unde provin cele 600 de milioane de dolari solicitate de Paris Jackson
Avocații lui Paris susțin că patrimoniul lui Michael Jackson a acumulat resurse financiare importante prin mai multe tranzacții comerciale și vânzări de active.
Printre acestea se numără vânzarea participației la EMI Music Publishing, tranzacția privind Neverland Ranch, precum și acordul încheiat cu Sony pentru muzica și drepturile de proprietate intelectuală ale artistului.
Potrivit documentelor judiciare, Paris a fost informată că averea deține aproximativ 600 de milioane de dolari în numerar care ar putea fi distribuiți, chiar și după luarea în calcul a eventualelor obligații financiare. Suma nu ar include și alte fonduri care s-ar putea afla la nivelul diferitelor entități controlate de patrimoniu.
Echipa juridică a lui Paris consideră că eventualele riscuri financiare ar putea fi gestionate prin acorduri de rambursare corespunzătoare cu administratorul trustului și, dacă ar fi necesar, cu beneficiarii.
Reprezentanții averii lui Michael Jackson invocă procesele în curs
În replică la solicitarea lui Paris Jackson, reprezentanții patrimoniului lui Michael Jackson au declarat pentru revista People că trusturile nu au putut fi finanțate integral până la soluționarea altor probleme juridice.
Printre acestea se numără disputa cu Internal Revenue Service (IRS), autoritatea fiscală americană, care a solicitat aproximativ 700 de milioane de dolari reprezentând taxe și penalități.
Astfel, conflictul dintre Paris Jackson și administratorii averii tatălui său readuce în atenție complexitatea gestionării patrimoniului unuia dintre cei mai influenți artiști din istoria muzicii.
Michael Jackson a murit în iunie 2009, însă moștenirea sa continuă să genereze venituri și să fie subiectul unor tranzacții și dispute juridice importante. La mai bine de 17 ani de la dispariția sa, viitorul financiar al celor trei copii rămâne legat de deciziile executorilor și de hotărârile instanțelor americane.
Actualitate
Timișoara vrea să treacă de la executarea tehnologiei la crearea ei. Rectorul UPT propune un parteneriat între universități, companii și autorități
Timișoara vrea să treacă de la executarea tehnologiei la crearea ei. Rectorul UPT propune un parteneriat între universități, companii și autorități
Timișoara are ingineri, universități și companii cu experiență în domenii tehnologice importante. Următoarea provocare este ca acest potențial să fie folosit nu doar pentru implementarea unor proiecte concepute în alte țări, ci și pentru dezvoltarea unor produse și tehnologii proprii. Aceasta este direcția pe care o propune rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, în contextul schimbărilor din industriile automotive și IT&C.
Potrivit rectorului, orașul ar trebui să treacă de la un model economic bazat în principal pe atragerea investițiilor străine și pe costuri competitive la unul care pune accent pe cercetare, inovare și dezvoltarea de produse tehnologice. Schimbarea este cu atât mai importantă cu cât automatizarea și inteligența artificială transformă piața muncii, iar unele companii din domeniile tradiționale își restructurează activitatea.
Datele prezentate de UPT, pe baza informațiilor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, arată că în primele opt luni ale anului 2026 au fost anunțate în România peste 10.000 de disponibilizări prin concedieri colective. În județul Timiș au fost înregistrate 516 astfel de disponibilizări, aproximativ 5% din totalul național. Dintre acestea, 317 au vizat angajați din industria de fabricare a autovehiculelor.
Florin Drăgan consideră că aceste cifre trebuie privite și ca un semnal al unei schimbări structurale, nu doar ca efect al unor decizii punctuale ale companiilor. În opinia sa, una dintre provocările importante pentru economia locală este păstrarea specialiștilor și valorificarea experienței lor în alte sectoare.
„Dacă vrem să rămânem relevanți, trebuie să trecem de la un model în care executăm proiecte dezvoltate în alte țări la unul în care concepem produse, dezvoltăm tehnologii și generăm proprietate intelectuală aici, în România”, afirmă rectorul UPT.
Experiența acumulată în industria auto și în dezvoltarea software poate fi folosită și în alte domenii. Robotica, inteligența artificială, sistemele autonome, tehnologiile medicale, sectorul energetic și securitatea cibernetică sunt câteva dintre direcțiile în care competențele inginerilor și specialiștilor IT ar putea fi valorificate.
De exemplu, un inginer care a lucrat la dezvoltarea sistemelor electronice pentru industria auto ar putea contribui la realizarea unor echipamente medicale, a unor sisteme robotice sau a unor tehnologii pentru sectorul energetic. Pentru ca această tranziție să fie posibilă, sunt însă necesare investiții, programe de specializare și reconversie profesională, dar și proiecte care să creeze noi oportunități de angajare.
Rectorul atrage atenția că riscul nu este reprezentat doar de pierderea unor locuri de muncă, ci și de pierderea unui capital de competențe construit în decenii. Timișoara are specialiști care au lucrat la proiecte internaționale, iar provocarea este să li se ofere posibilitatea de a dezvolta tehnologii noi chiar aici.
Ce rol poate avea Universitatea Politehnica Timișoara
UPT își propune să contribuie la această schimbare prin adaptarea programelor de studiu și dezvoltarea unor specializări care să răspundă cerințelor industriei. Printre exemplele menționate de Florin Drăgan se numără ingineria dronelor, alături de programe din domeniul roboticii, electronicii și calculatoarelor.
Universitatea este, de asemenea, deschisă să organizeze cursuri și programe de formare la solicitarea companiilor, astfel încât angajații să își poată adapta competențele la evoluția rapidă a tehnologiilor și la noile cerințe ale pieței muncii.
Rectorul subliniază însă că universitățile nu pot gestiona singure această transformare. Este nevoie de o colaborare între mediul academic, companii și autorități, atât pentru sprijinirea celor afectați de restructurări, cât și pentru identificarea unor direcții economice pe termen lung.
Universitatea Politehnica Timișoara propune, în acest sens, organizarea unui dialog între reprezentanții celor trei medii, în vederea stabilirii unor măsuri concrete. Discuțiile ar urma să vizeze atât soluții imediate pentru specialiștii care își pierd locurile de muncă, cât și oportunități de dezvoltare pentru următorii ani.
„Întrebarea nu este doar câte locuri de muncă pierdem astăzi, ci mai ales ce locuri de muncă suntem capabili să creăm pentru următorii zece ani”, este mesajul transmis de rectorul Florin Drăgan.
Dincolo de provocările actuale din automotive și IT&C, propunerea UPT pune în discuție o temă esențială pentru viitorul economic al Timișoarei: cum poate orașul să transforme experiența specialiștilor, capacitatea universităților și resursele companiilor în cercetare, produse și tehnologii dezvoltate local.
Actualitate
Aquatim le vorbește copiilor despre importanța apei. Lecție de educație ecologică la o școală din Lugoj
Aquatim le vorbește copiilor despre importanța apei. Lecție de educație ecologică la o școală din Lugoj

Apa, protejarea mediului și responsabilitatea față de resursele naturale au fost subiectele unei activități educative desfășurate de Aquatim la Liceul Teoretic „Iulia Hașdeu” din Lugoj, în cadrul programului național „Școala Altfel”.
Beneficiarii lecției au fost elevii clasei pregătitoare, coordonați de profesoara Gabriela Mironese, care au participat la mini-cursul de educație ecologică AquaKids, un program prin care copiii sunt familiarizați, într-un mod accesibil vârstei lor, cu importanța apei și protejarea mediului înconjurător.
Pe parcursul întâlnirii, cei mici au aflat ce traseu parcurge apa înainte de a ajunge în locuințe și ce se întâmplă cu aceasta după ce este folosită. Explicațiile au pornit de la sursele de alimentare, respectiv râul Timiș și fântânile forate, au continuat cu procesul de tratare a apei și distribuția către consumatori, apoi cu etapele de epurare și întoarcerea apei în mediul natural.
Prin exemple simple, elevii au înțeles că apa care curge la robinet presupune un întreg proces tehnologic și munca unor specialiști care se ocupă permanent de captarea, tratarea și distribuția acesteia.
Două lecții importante pentru cei mici: apa este viață, iar toaleta nu este coș de gunoi
Activitatea a pus accent și pe obiceiurile de zi cu zi care contribuie la protejarea resurselor de apă. Copiii au învățat două mesaje esențiale: „Apa este viață!” și „Toaleta nu este coș de gunoi!”, înțelegând de ce este important să economisim apa și să nu aruncăm deșeuri în sistemul de canalizare.
Atmosfera a fost completată de broscuța Bibi, mascota programului AquaKids, care i-a însoțit pe elevi și a adus un plus de veselie întâlnirii.
Reprezentanții Aquatim au transmis mulțumiri copiilor pentru participare și entuziasm, subliniind că activitatea de la Liceul Teoretic „Iulia Hașdeu” marchează prima acțiune educativă organizată de companie într-o școală din Lugoj.
Astfel de inițiative îi ajută pe copii să înțeleagă încă de la vârste mici valoarea unei resurse esențiale pentru viață. Dincolo de informațiile prezentate, mesajul este unul simplu: grija pentru apă și pentru mediul înconjurător începe prin gesturile mici pe care fiecare dintre noi le poate face zi de zi.
-
Actualitateacum 4 aniO rachetă ce aparține forțelor rusești a căzut, luni dimineață, în Republica Moldova, după ce a fost doborâtă de de armata ucraineană
-
Actualitateacum 6 aniAmenzi de până la 2.500 de lei pentru cei care merg, de astăzi, în afara localității fără declarație sau care nu poartă mască în spațiile publice închise !
-
Actualitateacum 4 ani308.500.000 lei bani europeni pentru timișoreni! Asta înseamnă 8 troleibuze noi, 30 de autobuze electrice noi și 17 tramvaie noi.
-
Actualitateacum 6 aniBĂUTURĂ SI ȚIGĂRI, asta arată GUVERNUL Orban!
-
Actualitateacum 6 aniCE SE ÎNTÂMPLĂ CU PERSOANELE CARE VIN DIN ALTE ȚĂRI DIN 15 IUNIE!?
-
Actualitateacum 6 aniDr.Virgil Musta, medicul care a făcut minuni la Timișoara, pentru pacienții cu COVID-19, vorbește despre controversatul medicament Hidroxiclorochină!
-
Actualitateacum 7 aniAccident sambata dupa-amiaza la Sannicolau Mare!
-
Actualitateacum 6 aniDe azi, toate persoanele care sosesc în România intră în izolare obligatorie!
