De peste două milenii, Biserica se adresează tuturor oamenilor, invitându-i să-și umple inimile de dragostea lui Hristos. Cei care urmează pașii păstorilor nu vor găsi însă aur și bogății lumești, ci Îl vor afla pe Însuși Fiul lui Dumnezeu. De aceea, îndemnul Mitropolitului Ioan este să-L căutăm pe Dumnezeu în lumea celor smeriți, credincioși și suferinzi.

„Să mergem după înger și după păstori, dar să nu vă îndoiți în credință văzând că nu ne conduc la un palat împărătesc, ci la Peștera de la marginea cetății lui David: Betleem. Aici Îl vom găsi pe Împăratul Hristos așezat pe cel mai modest tron: o iesle”, transmite Înaltpreasfințitul Părinte Ioan.

Cu ochii inimii

Mitropolitul Banatului ne spune că Hristos nu poate fi văzut decât cu ochii inimii. Irod era foarte aproape de Hristos, la templu, dar nu L-a descoperit. De atunci și până azi, multe s-au schimbat, dar descoperirea lui Hristos a rămas aceeași.

„Hristos era foarte aproape de Irod, dar el nu L-a aflat. Hristos nu i S-a descoperit lui Irod, deși era lângă el. Venea mereu la templu și nu L-a văzut. Nu cu ochii Îl vedem pe Dumnezeu, ci cu inima.”

Timpul, o amintire în veșnicie

„Timpul, în fața veșniciei se stinge, se frânge. Veșnicia este casa lui Dumnezeu și în ea efemerul, relativitatea, nu pot intra”, a scris Înaltpreasfințitul Părinte Ioan.

Potrivit Înaltpreasfințitului Părinte Ioan, timpul raportat la veșnicie va fi doar o amintire, căci omul se desparte de timp pentru a afla veșnicia lui Dumnezeu. O fecioară smerită Îl aduce pe Hristos în timp, pentru ca El să-l aducă pe om la veșnicie.

Să ne plecăm genunchii

În încheiere, îndemnul Înaltpreasfințitului Părinte Ioan este să ne plecăm cu smerenie genunchii înaintea tronului lui Dumnezeu, înaintea ieslei Celui Care nu S-a întrupat pentru îngeri, ci pentru oameni.

„Fraților, să ne plecăm genunchii în fața ieslei din care Hristos Domnul împărățește lumea”.

„Nu pentru îngeri S-a întrupat Hristos, ci pentru om, pentru a-L ridica din robia morții. Hristos vine în această lume ca Prunc, adică a venit și pentru prunci și pentru părinții lor, pentru tot omul din lume”, a transmis în cuvântul de învățătură Mitropolitul Ioan al Banatului.

Vineri, 20 decembrie 2024, în jurul orei 17:35, un incendiu a izbucnit pe Calea Aradului din Timișoara, alertând echipajele de intervenție și provocând panică în zonă. La fața locului au fost trimise patru autospeciale de stingere din cadrul Detașamentului 1 Timișoara pentru a combate flăcările.

Ajunși la locul incidentului, pompierii au constatat că incendiul se manifesta violent, cu ardere generalizată la un cap tractor fără remorcă. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, însă șoferul a suferit un atac de panică și a fost evaluat de echipajul medical prezent. Acesta a refuzat transportul la spital după primirea primului ajutor.

După o intervenție promptă, pompierii au reușit să lichideze incendiul. Conform primelor cercetări, cauza probabilă a incendiului este un scurtcircuit electric cauzat de un cablu defect.

Cine face parte din viitorul Parlament

Din totalul de 465 de deputați și senatori aleși în 1 decembrie, 162 vin din partea partidelor de dreapta radicală: AUR, SOS și POT. Același număr de mandate îl au și PNL, USR și UDMR la un loc.

Câți deputați și câți senatori are fiecare partid

Din partea căror partide sunt cei 312 deputați din legislatura 2024-2028:

• PSD – 86 de mandate de deputat;
• AUR – 63 deputați;
• PNL – 49 deputați;
• USR – 40 deputați;
• SOS România – 28 deputați;
• POT – 24 deputați;
• UDMR – 22 deputați.
• minorități – 19 deputați

Din partea căror partide sunt cei 134 de senatori din legislatura 2024-2028:

• PSD – 36 de mandate de senator;
• AUR – 28 de senatori;
• PNL – 22 de senatori;
• USR – 19 senatori;
• SOS România – 12 senatori;
• UDMR – 10 senatori;
• POT – 7 senatori.

Primele decizii ale noilor parlamentari

În cadrul primei reuniuni a noului parlament, membrii legislativului se constituie în grupuri parlamentare, care sunt structuri ale Camerei Deputaţilor, respectiv ale Senatului, formate din cel puţin 10 deputaţi, respectiv minim 7 senatori.

Grupurile parlamentare se pot constitui din deputaţi sau senatori care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice, pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi din deputaţi care au candidat ca independenţi. În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar îşi desemnează: liderul de grup, unul sau mai mulţi vicelideri şi unul sau mai mulţi secretari (Camera Deputaţilor); liderul de grup, un număr de 2 până la 4 vicelideri, în funcţie de caz, şi un secretar (Senat).

De asemenea, după constituirea legală a Camerei Deputaţilor, se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Preşedinţii celor două camere, care sunt membri ai birourilor permanente şi preşedinţi ai acestora, se aleg pe durata mandatului celor două camere.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului, este format din preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Repartizarea funcţiilor din Biroul permanent al celor două camere pe fiecare grup parlamentar se realizează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare (art. 21 din Regulamentul Camerei; art. 22 din Regulamentul Senatului)

Fiecare dintre cele două camere îşi constituie, de asemenea, comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.

Atât birourile permanente, cât şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei camere, mai arată regulamentele separate ale celor două camere.