stiriacum.ro

Suntem sociabili

Actualitate

NATO îşi caută şef – care sunt candidaţii cunoscuţi până acum – analiză Deutche Welle

Publicat

în

 

Jens Stoltenberg pleacă, dar cine îi va urma în fruntea NATO? Este posibil ca o femeie să conducă alianța occidentală de apărare, după cum se așteaptă lumea în general? Și cum decurge alegerea Secretarului General al Alianței?, se întreabă DW.

Cel mai înalt post diplomatic din NATO va fi vacant în luna octombrie, iar actualul secretar general Jens Stoltenberg a anunțat, luna trecută, prin purtătorul său de cuvânt, că nu are intenția de a-și reînnoi contractul.

Aceasta ridică întrebarea cine va fi al 14-lea secretar general al Alianței. Și, de asemenea, care sunt șansele ca o femeie să preia pentru prima dată postul. Aproape jumătate dintre cele 30 de țări membre ale NATO și-au propus discret propriile candidaturi.

Jens Stoltenberg se află în fruntea Alianței din 2014.

Noul secretar general va trebui să mențină unitatea între aliați, să le echilibreze interesele și să promoveze consensul, indiferent dacă riscurile pentru alianță provin de la figuri precum Donald Trump sau Vladimir Putin. Sunt necesare competenţe diplomatice și loialitate față de NATO, iar secretarul general nu are atribuţii în a lua decizii politice.

El prezidează doar oficial Consiliul Atlanticului de Nord – cel mai înalt organism al NATO. El nu are şi atribuţii de comandă militară. El sau ea va trebui să reprezinte NATO în fața altor guverne și în fața presei.

Candidatul trebuie să fi fost șef de stat sau de guvern, informează Deutsche Welle (DW). Cunoașterea limbii engleze este obligatorie, cunoaşterea limbii franceze este de asemenea de dorit.

Candidatul trebuie să fie în relații bune cu Washington. SUA rămân un factor determinant în organizaţie, deși Secretarul General este în mod tradițional un european. În principiu, Statele Unite asigură comandantul suprem al forțelor NATO în Europa (SACEUR), care este cel mai important post din alianța militară.

Noul Secretar General trebuie să fie aprobat prin consens de către toate cele 30 de guverne. Aceasta înseamnă că interesele regionale, originea, mediul politic, precum și ponderea militară și importanța diplomatică a țării de origine trebuie să fie adecvate.

Nu există proceduri oficiale sau comitet de selecție. Diplomații negociază în numele guvernelor pe care le reprezintă în mod secret, până când se ajunge la un consens. Nu există niciun vot oficial. Șefii de stat și de guvern din Alianță anunță apoi noul nume la un summit. Următorul summit de acest tip va avea loc la Vilnius pe 11 iulie.

Indiferent de aceasta, în toate cele 13 numiri de până acum, au existat mai multe variante și excepții. Una dintre acestea este singurul secretar general german Manfred Wörner (cu mandat din 1988 până în 1994), care nu a fost niciodată șef de guvern, ci „doar” ministru al apărării.

Un diplomat NATO, care a vorbit sub condiția anonimatului, pariază pe o femeie din statele baltice din cauza amenințării ruse existente. Prim-ministrul estonian Kaja Kallas sau prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte ar putea fi posibili candidați.

O femeie dintr-una dintre țările de pe flancul estic ar câștiga cu siguranță și sprijinul Poloniei, al cărei greutate militară în NATO este în continuă creștere. Este menționat și numele Zuzanei Caputova, președintele Slovaciei – țară cu graniță comună cu Ucraina.

Un candidat interesant în cursă este Klaus Iohannis, președintele României, o țară de importanță strategică pentru NATO datorită Mării Negre.

Se mai spune că Italia l-a recomandat pe fostul premier Mario Draghi ca nou șef al NATO, precum și că și Marea Britanie are ambiții pentru acest post – în acest sens este menționat numele Theresei May.

Ministrul canadian de finanțe, Chrystia Freeland, care este nepoata unor imigranți ucraineni, are și ea șanse. A existat o dezbatere acerbă în țară cu privire la originile ei, deoarece mass-media rusă de propagandă a ridicat problema presupuselor legături ale bunicului lui Freeland cu naziștii în al Doilea Război Mondial.

În cele din urmă, diplomații ruși au fost expulzați din Canada. Principala problemă a lui Freeland este că nu este europeană. E sub semnul întrebării ca țări europene şi membre NATO să renunțe la postul tradițional ce li se cuvine. Totuși, se spune că ministra canadiană se bucură de sprijinul Statelor Unite, a scris „Washington Post”.

Există, de asemenea, zvonuri pe coridoarele sediului NATO că actualul secretar general ar putea continua să-și îndeplinească funcțiile până în aprilie 2024. NATO va împlini atunci 75 de ani. Credibilitatea acestor afirmații pare să fie întărită și de faptul că postul pe care Jens Stoltenberg a vrut inițial să îl ocupe în Norvegia – șef al Băncii Centrale – este oricum ocupat deja.

Vor mai dura ceva timp aceste speculaţii. Agenția de presă germană DPA reamintește în acest sens că numele care sunt menționate pentru prima dată public ca posibili viitori șefi ai NATO se dovedesc adesea a fi greșite în cele din urmă. Deci surprizele nu sunt excluse.

Actualitate

Dana Marijuana, condamnată la cinci ani și patru luni de închisoare pentru trafic de droguri și conducere sub influența substanțelor interzise. Decizia nu este definitivă

Publicat

în

De către

 

Dana Marijuana, condamnată la cinci ani și patru luni de închisoare pentru trafic de droguri și conducere sub influența substanțelor interzise. Decizia nu este definitivă

Daniela Coteanu, cunoscută publicului sub numele de scenă Dana Marijuana, a fost condamnată vineri de Tribunalul Constanța la o pedeapsă totală de cinci ani și patru luni de închisoare, într-un dosar privind traficul de droguri și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Hotărârea instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Tribunalul Constanța a stabilit o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru trafic de droguri de mare risc și o pedeapsă de un an pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

În urma contopirii celor două pedepse, instanța a decis ca Dana Marijuana să execute cinci ani și patru luni de închisoare.

Perioada petrecută în arest va fi scăzută din pedeapsă

Magistrații au mai stabilit ca din pedeapsa aplicată să fie dedusă perioada în care Daniela Coteanu s-a aflat în reținere, arest preventiv și arest la domiciliu, începând cu 22 august 2024.

Decizia pronunțată de Tribunalul Constanța poate fi contestată cu apel în termen de zece zile de la comunicare.

Alte două persoane, condamnate în același dosar

În același dosar au fost condamnați și Cristi-Alin Neagu și Mugur-Valentin Nicula.

Cristi-Alin Neagu a primit o pedeapsă de șase ani și trei luni de închisoare, în timp ce Mugur-Valentin Nicula a fost condamnat la șase ani și patru luni.

Cei doi au fost condamnați pentru trafic de droguri de risc și deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu. Și în cazul acestora, hotărârea poate fi atacată.

Cum a început ancheta în cazul Danei Marijuana

Cazul a ajuns în atenția autorităților după ce Daniela Coteanu a fost testată de polițiști în trafic. Potrivit informațiilor transmise la momentul respectiv de oamenii legii, aparatul utilizat a indicat posibila prezență a unor substanțe psihoactive.

„În urma testării cu aparatul din dotare, au reieșit indicii cu privire la posibila prezență a substanțelor psihoactive. Persoana a fost condusă la o unitate medicală, pentru recoltarea de probe biologice, în vederea stabilirii cu exactitate a consumului unor substanțe interzise”, au precizat polițiștii.

În autoturism se aflau și cei doi bărbați condamnați în același dosar. În urma verificărilor, anchetatorii au descoperit asupra acestora, precum și în interiorul mașinii, mai multe substanțe interzise.

Hotărârea pronunțată de Tribunalul Constanța reprezintă o decizie în primă instanță, astfel că situația juridică a persoanelor condamnate se poate modifica în urma soluționării unui eventual apel.

 

Cuvinte-cheie:

Continuă să citești

Actualitate

Ursoaică împușcată în parcarea unui hotel din Poiana Brașov. Animalul revenise în zonă după mai multe încercări de alungare

Publicat

în

De către

 

Ursoaică împușcată în parcarea unui hotel din Poiana Brașov. Animalul revenise în zonă după mai multe încercări de alungare

O ursoaică în vârstă de aproximativ cinci ani a fost împușcată de autorități în Poiana Brașov, după ce a revenit în mod repetat într-o zonă locuită, deși anterior fusese alungată spre pădure. Potrivit reprezentanților Primăriei Brașov, decizia de intervenție a fost luată după ce prezența animalului a creat un risc pentru un grup de copii.

Incidentul s-a produs în noaptea de joi spre vineri, în parcarea unei unități hoteliere din Poiana Brașov.

Prezența ursoaicei a fost semnalată la 112

Potrivit informațiilor transmise de Primăria Brașov, apariția ursoaicei a fost raportată prin numărul unic de urgență 112, iar echipa operativă s-a deplasat în zonă pentru a interveni.

Într-o primă etapă, autoritățile au încercat să îndepărteze animalul și să îl direcționeze către zona împădurită. Ursoaica a revenit însă în apropierea spațiilor frecventate de oameni.

Conform autorităților locale, situația a devenit periculoasă în momentul în care animalul a ajuns în apropierea unui grup de copii. În aceste condiții și ținând cont de revenirile repetate, echipa de intervenție a decis extragerea ursoaicei prin împușcare.

Animalul avea, potrivit estimărilor comunicate de Primăria Brașov, aproximativ cinci ani.

Mai multe intervenții din cauza urșilor ajunși în zone locuite din Brașov

Cazul din Poiana Brașov vine în contextul în care autoritățile locale s-au confruntat în ultimele săptămâni cu mai multe situații în care urșii au pătruns în zone locuite sau frecventate de oameni.

Echipele de intervenție au încercat, în funcție de situație, alungarea sau relocarea animalelor. Unele exemplare s-au întors însă în cartierele municipiului după aceste intervenții.

Potrivit datelor comunicate de autorități, cel puțin 14 urși au fost împușcați până în prezent după ce au revenit în zonele locuite, în ciuda măsurilor luate anterior pentru îndepărtarea sau relocarea lor.

Prezența urșilor în apropierea locuințelor, hotelurilor și a altor spații frecventate de oameni rămâne astfel o problemă cu care autoritățile din Brașov se confruntă în mod repetat, intervențiile fiind stabilite în funcție de comportamentul animalelor și de riscul evaluat la fața locului.

 

Continuă să citești

Actualitate

Dominic Fritz anunță investiții în infrastructura STPT: hală nouă pentru tramvaie și 48 de stații de încărcare pentru autobuze electrice

Publicat

în

De către

 

Dominic Fritz anunță investiții în infrastructura STPT: hală nouă pentru tramvaie și 48 de stații de încărcare pentru autobuze electrice

Dominic Fritz a prezentat noi investiții în infrastructura destinată transportului public din Timișoara. Potrivit acestuia, depoul STPT dispune de o platformă cu 48 de stații de încărcare pentru autobuze electrice, iar în prezent este în construcție o hală modernă pentru întreținerea tramvaielor. Investițiile vin în contextul în care flota de transport public a orașului include 188 de autobuze electrice, troleibuze și tramvaie moderne.

Dominic Fritz a transmis că modernizarea flotei de transport public trebuie însoțită de investiții în infrastructura necesară exploatării și întreținerii noilor vehicule.

„Avem grijă de ce cumpărăm. Cele 188 de autobuze electrice, firobuze și tramvaie moderne au nevoie de infrastructură de calitate”, a declarat Dominic Fritz.

Una dintre investițiile prezentate vizează infrastructura de încărcare a autobuzelor electrice din cadrul depoului Societății de Transport Public Timișoara (STPT).

48 de stații de încărcare pentru autobuzele electrice ale STPT

Potrivit lui Dominic Fritz, la depoul STPT a fost construită o platformă dotată cu 48 de stații de încărcare pentru autobuzele electrice.

Acestea completează infrastructura existentă la capetele de traseu, unde sunt disponibile alte 15 stații de încărcare rapidă.

„La depoul STPT am construit o platformă cu 48 de stații de încărcare pentru autobuzele electrice, care se adaugă celor 15 stații de încărcare rapidă la capetele de traseu”, a precizat Fritz.

Dezvoltarea infrastructurii de încărcare este necesară pentru operarea unei flote electrice extinse, în special în condițiile în care vehiculele trebuie pregătite zilnic pentru circulația pe traseele din oraș.

Hală de 90 de metri pentru întreținerea tramvaielor din Timișoara

O altă investiție aflată în desfășurare la depoul STPT este construirea unei hale destinate întreținerii tramvaielor.

Conform informațiilor prezentate de Dominic Fritz, noua construcție va avea o lungime de 90 de metri și va fi echipată astfel încât să permită efectuarea simultană a lucrărilor la mai multe garnituri.

Hala va fi utilizată atât pentru întreținerea tramvaielor aflate deja în circulație, cât și pentru pregătirea celor care urmează să fie introduse pe traseele din Timișoara.

„Iar acum avem în șantier, tot aici, construcția unei hale la standarde europene unde vom asigura întreținerea tramvaielor deja puse în circulație, cât și pregătirea garniturilor care vor fi introduse pe trasee. Cu o lungime de 90 de metri, echipamente moderne, hala permite lucrări de întreținere simultan la mai multe tramvaie”, a transmis Dominic Fritz.

Modernizarea transportului public din Timișoara continuă și la nivelul infrastructurii

Investițiile prezentate urmăresc să adapteze infrastructura STPT la noile mijloace de transport introduse în flota orașului.

Achiziția de autobuze electrice, troleibuze și tramvaie reprezintă doar o parte a procesului de modernizare. Pentru funcționarea acestora pe termen lung sunt necesare stații de încărcare, spații de mentenanță și echipamente adaptate noilor tehnologii.

Prin platforma de încărcare și hala aflată în construcție, infrastructura depoului STPT este, la rândul său, modernizată pentru a putea susține noile vehicule utilizate în transportul public din Timișoara.

Dominic Fritz și-a încheiat mesajul cu formula: „26 de zile. Înainte, împreună.”

 

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și