Creșterea numărului de vizitatori la Complexul Muzeal Arad în 2024

Rezultate remarcabile în 2024

În 2024, Complexul Muzeal Arad a atras 64.404 vizitatori, reprezentând o creștere semnificativă față de anul anterior, când numărul vizitatorilor se ridica la 54.487. Această cifră este aproape dublă în comparație cu 2022, când muzeul a avut 30.489 vizitatori. Se remarcă faptul că peste jumătate din aceștia au fost vizitatori individuali, alături de 1.108 grupuri școlare și de turiști provenind din România, Ungaria, Republica Moldova, Serbia și Franța.

Investiții și modernizări

Recent, muzeul a beneficiat de investiții substanțiale din partea Consiliului Județean Arad pentru modernizarea spațiilor expoziționale. Expoziția de arheologie a fost redeschisă cu un nou concept expozițional ce încorporează tehnologie digitală și interactivă. De asemenea, au fost expuse lucrări de artă europeană din colecția muzeului, având loc și expoziții temporare de mare amploare.

Expoziții de interes major

• Muzeul de Științe ale Naturii
• Pinacoteca
• Expoziția „Tezaur 1848-1849”
• Expoziția internațională „Soldații de teracotă”

Evenimente populare

Printre cele mai bine primite evenimente s-au numărat „Museum Arad Reenact Fest”, „Ziua Internațională a Muzeelor” și „Noaptea Europeană a Muzeelor”, acestea atrăgând un număr record de participanți.

Proiecte educaționale

Complexul Muzeal Arad a desfășurat proiecte educaționale naționale cum ar fi „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, care au oferit grupurilor școlare oportunitatea de a descoperi patrimoniul muzeal și de a participa la activități de pedagogie muzeală.

Invitație la interacțiune

Ce părere aveți despre creșterea numărului de vizitatori la Complexul Muzeal Arad? Ați participat la vreunul dintre evenimentele menționate? Vă invităm să ne împărtășiți gândurile voastre în comentarii și să distribuiți acest articol pe rețelele sociale pentru a încuraja mai mulți oameni să descopere oferta culturală a muzeului.

UPT-BOOST: Proiect dedicat creșterii competențelor angajaților

Pe 30 ianuarie 2025, Universitatea Politehnica Timișoara a organizat conferința de lansare a proiectului „UPT-BOOST: Stimularea Creșterii și Competitivității Economice”, un demers important ce beneficiază de aproape un milion de euro, în cadrul Fondului Social European+ prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027. Proiectul este derulat în colaborare cu Business Saga.

Scopul proiectului

Proiectul UPT-BOOST are ca obiectiv actualizarea competențelor angajaților din regiunile mai puțin dezvoltate ale României, facilitând adaptarea acestora la cerințele moderne ale pieței muncii și la tranziția digitală și verde. Se preconizează că peste 620 de persoane vor beneficia de activități de formare și consiliere profesională, îmbunătățind astfel competitivitatea economică.

Detalii despre implementare

Proiectul se va desfășura pe o perioadă de 24 de luni și va viza următoarele categorii de angajați:

• Manageri: 60 de participanți, maxim 10% din total, la programul de formare Management, leadership și gândire strategică.
• Non-manageri: 100 de persoane la programele ANC Specialist îmbunătățire procese (50) și Specialist dezvoltare durabilă (50).
• Non-manageri: 460 de persoane, cu participarea în programele de formare:
  • Inovare, simplificare și transformare digitală (180)
  • Relaționare, comunicare și colaborare eficace (100)
  • Accelerarea performanței și orientarea către client (80)
  • Eficacitate personală și dezvoltare continuă (40)
  • Mediu, responsabilitate socială și guvernanță (60)

Obiectivele generale

Prin UPT-BOOST, partenerii vizează dezvoltarea și implementarea de programe de formare pentru a actualiza competențele angajaților, în concordanță cu progresele tehnologice și schimbările de pe piața muncii, asigurând astfel păstrarea locurilor de muncă existente.

Rezultatele așteptate

Printre rezultatele anticipate ale proiectului se numără:

• Informarea a peste 620 de persoane despre beneficiile formării continue;
• Finalizarea cu succes a programului de formare profesională pentru toți participanții;
• Realizarea unui studiu detaliat asupra competențelor viitorului și crearea unei aplicații software dedicate dezvoltării profesionale.

Implicațiile proiectului

Proiectul sprijină tranziția digitală și verde, esențială în adaptarea organizațiilor la provocările contemporane, contribuind la obiectivele Strategiei Naționale pentru locuri de muncă verzi 2018-2025. Astfel, companiile și angajații lor vor avea oportunitatea de a-și dezvolta constant cunoștințele tehnice și vocaționale.

Întrebări pentru cititori

Credeți că inițiativele de formare profesională pot îmbunătăți semnificativ competențele angajaților? Care considerați că sunt domeniile cele mai necesare pentru formarea continuă în această perioadă de schimbări rapide?

Vă încurajăm să lăsați comentarii și să distribuiți acest articol pe rețelele sociale!

România își consolidează interconexiunea energetică cu Serbia

După activarea în noiembrie 2024 a circuitului 2 Reșița-Pancevo, Transelectrica a anunțat și punerea în exploatare comercială a circuitului 1 al liniei electrice aeriene dublu circuit (LEA) 400 kV Reșița – Pancevo.

Aceasta reprezintă un pas semnificativ în dezvoltarea interconexiunii rețelelor electrice de transport ale României și Serbiei. Capacitatea de schimb transfrontalier între cele două țări a crescut la 1.000 MW.

Ministerul Energiei a subliniat: „Capacitatea de interconexiune a României a crescut semnificativ, având o capacitate de până la 4.000 de megawați. Ne reafirmăm angajamentul pentru securitatea energetică în regiune și dorința de a elimina dependențele de surse care au folosit energia ca un instrument de șantaj.”

România își respectă angajamentele europene pentru dezvoltarea interconexiunilor, colaborând atât cu statele membre UE, cât și cu cele non-UE. Până în prezent, s-au semnat contracte cu Transelectrica pentru dezvoltarea infrastructurii energetice, în valoare de aproape 600 milioane de euro, iar cu operatorii de distribuție a energiei electrice s-au investit 1,2 miliarde euro.

„Prin investiții record în capacități noi de producție și linii de transport, ne asigurăm că vom avea o energie sigură și accesibilă, cu un impact pozitiv asupra mediului”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Avans în rețeaua de energie electrică

Odată cu finalizarea exploatării comerciale a întregii linii LEA 400 kV Reșița-Pancevo, cu o lungime totală de 131 de kilometri, dintre care 63 de kilometri pe teritoriul României, România dispune acum de 11 linii electrice de 400 kV pentru interconectarea cu țările vecine.

Consolidarea statului de exportator de energie

Intrarea în exploatare a liniei de interconexiune România-Serbia întărește poziția țării noastre ca jucător principal pe piața energetică regională. Linia 400 kV Reșița-Pancevo joacă un rol crucial în Sistemul Electroenergetic Național, reducând congestiile transfrontaliere și sporind siguranța alimentării cu energie.

Aceasta crește capacitatea de transfer între România și Serbia, facilitând schimburile de energie la nivel regional. Totodată, linia oferă cadrul necesar pentru racordarea unor noi consumatori și producători de energie electrică.

Întrebări pentru cititori

Ce impact credeți că va avea această interconexiune asupra prețului energiei în România și Serbia? Credeți că această dezvoltare va contribui la creșterea securității energetice în regiune?

Vă încurajăm să lăsați un comentariu cu părerea voastră și să distribuiți acest articol pe rețelele sociale!