Politica românească, locul unde manualele de Științe Politice rămân fără răspunsuri

Politica din România pare să aibă o regulă nescrisă: tocmai când crezi că ai înțeles regulile jocului, acestea se schimbă.

Uneori mă întreb ce prognoze politice poate face un student care termină Științe Politice și încearcă să aplice în România teoriile învățate la facultate. Coaliții, doctrine, adversități politice, negocieri instituționale – toate ar trebui să ofere niște repere. Numai că, la noi, realitatea politică reușește deseori să fie mai complicată decât teoria.

Să luăm cazul Fritz sau, mai exact, ceea ce a ajuns să fie numit în spațiul public „amendamentul Fritz”.

Privit strict prin lentila jocului politic, apare inevitabil întrebarea: este doar o confruntare legislativă și administrativă sau în spatele ei există o negociere politică mult mai amplă?

Nu afirm că există o asemenea înțelegere. Dar merită să ne jucăm cu o ipoteză.

În centrul ei ar putea fi două personaje cu o greutate considerabilă: Sorin Grindeanu și Nicușor Dan.

Cum ar putea suna, pur ipotetic, o asemenea negociere?

„Sorine, îți eliberez Timișoara, dar tu îl votezi pe Tomac premier.”

Pare un scenariu de politică-ficțiune? Poate.

Dar politica românească ne-a demonstrat de suficiente ori că adversarii de astăzi pot deveni partenerii de mâine, iar o bătălie aparent locală poate ascunde o miză națională. Timișoara este un premiu politic important, iar funcția de prim-ministru este incomparabil mai importantă.

Într-un asemenea scenariu, Dominic Fritz n-ar mai reprezenta doar o miză locală. Ar deveni o piesă pe o tablă mult mai mare.

Iar Eugen Tomac ar putea apărea ca o variantă de compromis pentru Palatul Victoria, dacă ar exista o majoritate parlamentară dispusă să susțină o asemenea formulă.

Repet: aceasta este o ipoteză, nu informația că o asemenea negociere ar exista.

Dar tocmai aici devine interesantă politica românească.

De multe ori privim fiecare eveniment separat: o lege, un amendament, un conflict într-un partid, o declarație a unui lider, o mișcare administrativă. Poate că uneori ar trebui să privim tabla întreagă și să ne întrebăm cine câștigă dacă anumite piese sunt mutate.

Dacă „amendamentul Fritz” produce efecte politice la Timișoara, cine beneficiază?

Dacă Sorin Grindeanu își consolidează poziția politică în Banat, ce ar putea oferi în schimb la București?

Și, mai ales, ce interes ar avea președintele Nicușor Dan într-o asemenea ecuație?

Nu susțin că răspunsul este „Tomac premier”. Spun doar că, într-o țară în care alianțele imposibile au devenit posibile peste noapte, nici scenariile aparent improbabile nu trebuie eliminate înainte de a analiza cui folosesc.

Poate că nu există nicio înțelegere.

Poate că totul este exact ceea ce vedem la suprafață.

Sau poate că adevărata negociere politică nici măcar nu se poartă acolo unde se uită publicul.

În România, uneori politica nu se citește din declarațiile liderilor, ci din consecințele mișcărilor lor.

Așa că vă întreb:

Este „cazul Fritz” doar despre Fritz și Timișoara sau asistăm la o partidă politică mult mai mare?

Și cât de neverosimil vi se pare scenariul: „Timișoara pentru Grindeanu, Palatul Victoria pentru Tomac”?

Voi ce credeți?

(mai mult…)

Consilierul local AUR, Liviu Gherman, din nou în centrul controversei. Întrebările privind autorizațiile complexului administrat de soția sa rămân fără răspuns

Consilierul local AUR din Timișoara, Liviu Gherman, a participat la cea mai recentă ședință a Consiliului Local alături de deputatul AUR Titi Stoica și de consilierul județean Marcel Mihoc. Prezența acestora a atras atenția, însă în prim-plan rămân controversele legate de complexul administrat de soția consilierului, Bianca Gherman.

În urmă cu câteva săptămâni, Liviu Gherman l-a acuzat public pe primarul comunei Sânandrei, Claudiu Coman, că nu spune adevărul în legătură cu situația complexului. Totuși, în declarațiile sale, consilierul local nu a recunoscut faptul că imobilul funcționează fără autorizație de construire și fără aviz de securitate la incendiu (ISU), aspecte invocate de autoritățile locale.

Lipsa autorizațiilor, subiect evitat în declarațiile publice

În timp ce disputa dintre Liviu Gherman și administrația locală din Sânandrei continuă în spațiul public, întrebările privind legalitatea construcției și documentele necesare funcționării complexului rămân fără un răspuns clar.

Autorizația de construire și avizul ISU nu sunt simple formalități administrative. Aceste documente sunt obligatorii în cazurile prevăzute de lege și au rolul de a garanta respectarea normelor privind siguranța construcțiilor și protecția persoanelor.

În loc să ofere explicații privind lipsa acestor documente, Liviu Gherman a ales să conteste afirmațiile primarului Claudiu Coman, susținând că informațiile prezentate de edil nu sunt conforme cu realitatea.

Până în prezent, nu au fost prezentate public documente care să demonstreze că imobilul deține autorizația de construire și avizul ISU despre care s-a discutat în spațiul public.

În aceste condiții, disputa depășește sfera politică și ridică întrebări legate de responsabilitatea unui ales local. Atunci când un consilier critică autoritățile, opinia publică se așteaptă ca acesta să ofere, la rândul său, transparență și răspunsuri privind situațiile în care este implicat.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte rămâne lipsa avizului de securitate la incendiu (ISU) pentru complexul administrat de soția consilierului local, Bianca Gherman. Dacă această situație este confirmată de documentele autorităților, ea ridică semne de întrebare privind respectarea normelor de siguranță, în special în contextul în care în incintă ar locui și numeroși muncitori străini.

În cazul producerii unui incendiu, răspunderea legală pentru funcționarea obiectivului revine administratorului și proprietarilor, iar eventualele consecințe sunt stabilite de autoritățile competente și de instanțele de judecată, în funcție de circumstanțe și de prevederile legale aplicabile.

Declarația de avere, depusă cu întârziere

Un alt aspect care atrage atenția este legat de declarațiile de avere. Pe site-ul Agenției Naționale de Integritate apare disponibilă declarația de avere a lui Liviu Gherman pentru anul 2023, iar în spațiul public s-a discutat despre depunerea cu întârziere a acesteia, situație pentru care legea poate prevedea sancțiuni contravenționale.

Potrivit declarației de avere aferente anului 2022, Liviu Gherman declara că deține:

• terenuri intravilane în Sânandrei cu suprafețe de 10.000 mp, 2.060 mp, 998 mp și 699 mp;
• un teren intravilan în Timișoara de 856 mp;
• un autoturism BMW fabricat în 2010;
• o autoutilitară Mercedes Sprinter;
• un Iveco Daily.

În aceeași declarație nu sunt menționate imobile cu destinația de locuință.

La capitolul venituri, Liviu Gherman declara aproximativ 6.506 lei încasați într-un an din indemnizația de consilier local, iar soția sa, Bianca Gherman, figura cu venituri anuale de aproximativ 9.985 lei, în calitate de director economic.

Cine credeți că trăiește cu MĂRUNȚIȘUL ĂSTA????!!!!