stiriacum.ro

Suntem sociabili

Actualitate

Noua Lege a partidelor politice: AEP propune 100 de membri fondatori și mandate de cel mult patru ani

Publicat

în

Noua Lege a partidelor politice: AEP propune 100 de membri fondatori și mandate de cel mult patru ani

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a pus în transparență decizională un proiect pentru o nouă Lege a partidelor politice. Documentul propune modificarea regulilor privind înființarea, organizarea, finanțarea și dizolvarea formațiunilor politice din România. Printre principalele schimbări se numără creșterea numărului minim de membri fondatori de la trei la 100 și limitarea mandatelor de conducere la cel mult patru ani.

AEP propune o nouă Lege a partidelor politice

Proiectul de lege elaborat de AEP ar urma să înlocuiască Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, aflată în vigoare de peste două decenii.

Documentul are 77 de articole, grupate în nouă capitole, și reglementează mai multe etape din existența unei formațiuni politice, de la înființare până la dizolvare și radiere. Proiectul se află în prezent în etapa de consultare publică, iar observațiile pot fi transmise până la 20 septembrie.

Potrivit proiectului, noua lege ar urma să intre în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2027, în cazul în care va fi adoptată de Parlament și, dacă va fi cazul, va trece de controlul Curții Constituționale.

100 de membri fondatori pentru înființarea unui partid

Una dintre cele mai importante modificări propuse vizează numărul minim de persoane necesare pentru înființarea unui partid politic.

În prezent, pragul este de trei membri fondatori. Proiectul AEP propune creșterea acestuia la 100 de membri fondatori, cu obligația ca lista să asigure reprezentarea ambelor sexe.

Fondatorii ar putea fi cetățeni români cu drept de vot sau cetățeni ai altor state membre ale Uniunii Europene care au domiciliul ori reședința în România și drept de vot.

AEP indică în document și câteva comparații europene: în Croația sunt necesari 100 de membri, în Grecia 200, în Bulgaria 500, iar în Lituania 2.000.

Partidele deja înregistrate pe baza actualului prag de trei membri nu ar urma să fie desființate automat. Acestea ar avea la dispoziție șase luni de la intrarea în vigoare a noii legi pentru a-și adapta actele constitutive. În caz contrar, nerespectarea termenului ar putea constitui motiv de dizolvare pentru inactivitate.

AEP ar prelua procedura de înregistrare a partidelor

O altă schimbare importantă privește instituția care se ocupă de înregistrarea partidelor.

În prezent, cererile sunt depuse la Tribunalul București. Potrivit proiectului, procedura ar urma să fie mutată la Autoritatea Electorală Permanentă.

Cererile ar fi analizate de completuri formate din cinci membri ai AEP, desemnați și repartizați aleatoriu. Acestea ar verifica inclusiv respectarea condițiilor privind denumirea și semnul partidului.

AEP ar urma să se pronunțe în cel mult 30 de zile de la depunerea cererii. Hotărârea ar putea fi contestată în termen de 10 zile la Curtea de Apel București, care ar trebui să soluționeze plângerea în cel mult 10 zile.

Reguli mai stricte pentru denumirea și sigla partidelor

Proiectul introduce reguli suplimentare pentru a evita situațiile în care denumirea sau sigla unei formațiuni poate fi confundată cu cea a unui alt partid.

Potrivit documentului, denumirea și semnul partidului trebuie să fie atât disponibile, cât și distincte de cele ale altor formațiuni politice. Sunt vizate inclusiv denumirile sau semnele care ar putea crea confuzie în rândul alegătorilor.

Proiectul stabilește și că anumite cuvinte asociate instituțiilor statului sau unor profesii reglementate nu ar putea fi folosite în denumirile partidelor dacă ar putea genera confuzie.

În același timp, dreptul exclusiv asupra denumirii unei formațiuni ar urma să existe pe durata existenței partidului și să înceteze la radierea acestuia. Persoanele interesate ar putea solicita în avans verificarea și rezervarea unei denumiri și a unui semn pentru o perioadă de 60 de zile.

Mandatele conducerilor de partid ar fi limitate la patru ani

Proiectul AEP propune și noi reguli privind conducerea formațiunilor politice.

Persoanele care dețin funcții de conducere sau coordonare ar urma să fie alese prin vot secret, pentru mandate de cel mult patru ani. Mandatele ar putea fi reînnoite, în condițiile stabilite de partid și de lege.

Mandatele interimare nu ar putea depăși șase luni. Adunarea generală, considerată organul suprem de conducere al partidului, ar trebui să se întrunească cel puțin o dată la patru ani.

Proiectul permite și organizarea adunărilor generale prin mijloace electronice de comunicare la distanță.

Noi reguli pentru excluderea membrilor

Documentul introduce și garanții procedurale pentru membrii de partid care sunt supuși unor proceduri disciplinare.

În cazul unei excluderi, persoana vizată trebuie să fie informată cu privire la acuzații și să aibă dreptul la apărare și la contestarea deciziei în cadrul procedurilor interne.

Decizia de excludere ar urma să fie adoptată prin vot secret, motivată și comunicată celor interesați în cel mult cinci zile de la adoptare.

Proiectul stabilește, de asemenea, că membrii de partid nu ar putea folosi calitatea politică în interes personal și interzice promovarea violenței, extremismului, discriminării, discursului de ură sau a informațiilor false răspândite în mod deliberat.

Fundațiile politice, reglementate explicit

O noutate a proiectului este reglementarea explicită a fundațiilor politice.

Un partid ar putea înființa o singură astfel de fundație, destinată activităților de cercetare, educație și formare politică. Patrimoniul inițial ar trebui să fie de cel puțin 10 salarii minime brute pe țară.

Proiectul stabilește însă o separare între fundațiile politice și activitatea electorală. Acestea nu ar putea finanța activitățile de promovare politică sau electorală ale partidelor, alianțelor, organizațiilor de campanie sau candidaților.

Când poate fi dizolvat un partid

Proiectul introduce și criterii mai precise privind inactivitatea unui partid politic.

Printre situațiile care pot conduce la dizolvare se află lipsa unei adunări generale timp de patru ani, absența organelor de conducere alese timp de un an, nedepunerea situațiilor financiare timp de doi ani consecutivi și neparticiparea cu candidați la două scrutinuri succesive organizate la termen.

La dizolvarea unei formațiuni, lichidarea patrimoniului ar urma să fie realizată de practicieni în insolvență autorizați, iar activul net rămas ar intra în proprietatea statului.

Amenzi de până la 80.000 de lei pentru nerespectarea obligațiilor

Noua lege ar introduce și un regim contravențional pentru anumite încălcări ale obligațiilor de transparență.

Amenzile propuse sunt cuprinse între 20.000 și 80.000 de lei pentru partidele care nu publică informațiile obligatorii pe site, nu adoptă un cod intern de etică sau nu transmit la timp către AEP documentele și modificările prevăzute de lege.

Câte partide politice sunt înregistrate în România

Potrivit datelor prezentate în materialul de bază, în registrul partidelor administrat de Tribunalul București au fost înregistrate, de la Revoluție până în prezent, 395 de partide politice.

Dintre acestea, aproximativ 298 sunt active, în timp ce celelalte au fost radiate, dizolvate, absorbite prin fuziune sau au avut cererea de reînregistrare respinsă.

În perioada 1 ianuarie 2025 – 23 iunie 2026 au fost înregistrate 42 de formațiuni noi, conform datelor prezentate în material. Ritmul înregistrărilor reprezintă unul dintre argumentele invocate de AEP pentru modificarea regulilor privind înființarea și menținerea partidelor.

Cristian Pîrvulescu critică proiectul AEP

Proiectul este însă contestat de politologul Cristian Pîrvulescu, care consideră că problema principală a sistemului de partide nu este numărul formațiunilor înregistrate.

În opinia sa, creșterea numărului minim de fondatori ar putea limita competiția politică. Pîrvulescu susține că înregistrarea unui partid ar trebui să rămână în principal o procedură formală, iar selecția formațiunilor politice să fie făcută de alegători prin vot.

Politologul critică și extinderea atribuțiilor AEP, susținând că autoritatea ar trebui mai întâi să își rezolve problemele legate de verificarea și auditarea formațiunilor politice. Acestea sunt însă opiniile exprimate de Pîrvulescu și reprezintă o perspectivă critică asupra proiectului.

Ce urmează pentru noua Lege a partidelor politice

Proiectul se află încă în consultare publică, astfel că prevederile sale nu reprezintă în acest moment reguli aflate în vigoare.

AEP urmează să analizeze observațiile primite, iar traseul legislativ poate include adoptarea de către Parlament și, dacă va fi cazul, verificarea de către Curtea Constituțională. Potrivit documentului, autoritatea intenționează ca, după finalizarea dezbaterilor, proiectul să fie transmis unui guvern cu puteri depline pentru adoptare prin ordonanță de urgență sau unor grupuri parlamentare pentru preluarea ca inițiativă legislativă.

Prin urmare, principalele modificări propuse de AEP — 100 de membri fondatori, reguli mai stricte pentru denumiri și sigle, mandate de cel mult patru ani și criterii suplimentare pentru dizolvarea partidelor inactive — sunt în această etapă propuneri legislative și pot fi modificate înainte de intrarea eventuală în vigoare a noii legi.

Continuă să citești
Scrie o opinie

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Paris Jackson cere transferul a 600 de milioane de dolari din averea tatălui său, Michael Jackson: „Au trecut mai bine de 17 ani”

Publicat

în

De către

Paris Jackson cere transferul a 600 de milioane de dolari din averea tatălui său, Michael Jackson: „Au trecut mai bine de 17 ani”

Paris Jackson, fiica regretatului Michael Jackson, a solicitat unei instanțe din Los Angeles să dispună transferul sumei de 600 de milioane de dolari din averea Regelui Muzicii Pop către Michael Jackson Family Trust, susținând că ea și frații săi așteaptă de peste 17 ani ca fondul familial să fie finanțat.

Potrivit documentelor judiciare consultate de publicația TheWrap, Paris Jackson consideră că executorii averii tatălui său au întârziat nejustificat distribuirea banilor către beneficiari, deși patrimoniul artistului a generat venituri considerabile de-a lungul anilor.

În documentele depuse la instanță, Paris a subliniat că Michael Jackson și-a dorit ca toți cei trei copii ai săi – Prince, Paris și Bigi Jackson – să înceapă să primească venituri din trust la împlinirea vârstei de 21 de ani. Însă aceste praguri de vârstă au fost depășite de mult timp, fără ca planul să fie pus în aplicare în forma dorită de artist.

„La mai bine de 17 ani de la moartea sa, trustul familiei Michael Jackson rămâne nefinanțat”, se arată în documentul depus de fiica artistului.

Aceasta a amintit și faptul că, în 2011, executorii au informat instanța că intenționează să depună o cerere separată pentru o distribuire preliminară a fondurilor. Cu toate acestea, la 15 ani de la acel moment, beneficiarii încă așteaptă.

Paris Jackson contestă modul în care este administrată averea tatălui său

În cererea adresată instanței, Paris Jackson a recunoscut că averea acumulată de tatăl său reprezintă rezultatul talentului său excepțional și al unei munci susținute. Totuși, ea a criticat modul în care executorii au gestionat patrimoniul artistului, susținând că restructurarea datoriilor, proiectele din industria divertismentului și vânzarea unor active au generat sume importante de bani.

În opinia sa, aceste rezultate financiare ar fi trebuit să permită alimentarea trustului familiei, însă executorii nu au prezentat instanței niciun plan concret în acest sens.

„Executorii nu au prezentat niciodată instanței un plan pentru finanțarea Michael Jackson Family Trust. Acest lucru trebuie să se schimbe”, se arată în document.

Paris a mai susținut că ea și frații săi au primit sume mai mici decât cele pe care le-ar fi considerat necesare, distribuțiile fiind stabilite la discreția executorului rămas în funcție. Potrivit acuzațiilor din dosar, această putere ar fi fost folosită pentru a-i descuraja pe beneficiari să verifice eventualele abuzuri.

Prince se apropie de 30 de ani, iar distribuțiile prevăzute de tatăl lor întârzie

Un alt punct important invocat de Paris Jackson se referă la dorința tatălui său ca fiecare dintre copii să înceapă să primească distribuții directe din capitalul trustului la împlinirea vârstei de 30 de ani.

Acest moment se apropie pentru Prince Jackson, care urmează să împlinească 30 de ani în patru luni, potrivit documentelor citate. Paris va împlini 29 de ani în aprilie, iar fratele lor mai mic, Bigi Jackson, va împlini 25 de ani în februarie.

Fiica artistului a precizat că a semnalat problema trustului nefinanțat și în urmă cu aproximativ un an, într-un alt document juridic, acuzând executorul că nu a luat măsurile necesare pentru rezolvarea situației.

De unde provin cele 600 de milioane de dolari solicitate de Paris Jackson

Avocații lui Paris susțin că patrimoniul lui Michael Jackson a acumulat resurse financiare importante prin mai multe tranzacții comerciale și vânzări de active.

Printre acestea se numără vânzarea participației la EMI Music Publishing, tranzacția privind Neverland Ranch, precum și acordul încheiat cu Sony pentru muzica și drepturile de proprietate intelectuală ale artistului.

Potrivit documentelor judiciare, Paris a fost informată că averea deține aproximativ 600 de milioane de dolari în numerar care ar putea fi distribuiți, chiar și după luarea în calcul a eventualelor obligații financiare. Suma nu ar include și alte fonduri care s-ar putea afla la nivelul diferitelor entități controlate de patrimoniu.

Echipa juridică a lui Paris consideră că eventualele riscuri financiare ar putea fi gestionate prin acorduri de rambursare corespunzătoare cu administratorul trustului și, dacă ar fi necesar, cu beneficiarii.

Reprezentanții averii lui Michael Jackson invocă procesele în curs

În replică la solicitarea lui Paris Jackson, reprezentanții patrimoniului lui Michael Jackson au declarat pentru revista People că trusturile nu au putut fi finanțate integral până la soluționarea altor probleme juridice.

Printre acestea se numără disputa cu Internal Revenue Service (IRS), autoritatea fiscală americană, care a solicitat aproximativ 700 de milioane de dolari reprezentând taxe și penalități.

Astfel, conflictul dintre Paris Jackson și administratorii averii tatălui său readuce în atenție complexitatea gestionării patrimoniului unuia dintre cei mai influenți artiști din istoria muzicii.

Michael Jackson a murit în iunie 2009, însă moștenirea sa continuă să genereze venituri și să fie subiectul unor tranzacții și dispute juridice importante. La mai bine de 17 ani de la dispariția sa, viitorul financiar al celor trei copii rămâne legat de deciziile executorilor și de hotărârile instanțelor americane.

Continuă să citești

Actualitate

Timișoara vrea să treacă de la executarea tehnologiei la crearea ei. Rectorul UPT propune un parteneriat între universități, companii și autorități

Publicat

în

De către

Timișoara vrea să treacă de la executarea tehnologiei la crearea ei. Rectorul UPT propune un parteneriat între universități, companii și autorități

Timișoara are ingineri, universități și companii cu experiență în domenii tehnologice importante. Următoarea provocare este ca acest potențial să fie folosit nu doar pentru implementarea unor proiecte concepute în alte țări, ci și pentru dezvoltarea unor produse și tehnologii proprii. Aceasta este direcția pe care o propune rectorul Universității Politehnica Timișoara, Florin Drăgan, în contextul schimbărilor din industriile automotive și IT&C.

Potrivit rectorului, orașul ar trebui să treacă de la un model economic bazat în principal pe atragerea investițiilor străine și pe costuri competitive la unul care pune accent pe cercetare, inovare și dezvoltarea de produse tehnologice. Schimbarea este cu atât mai importantă cu cât automatizarea și inteligența artificială transformă piața muncii, iar unele companii din domeniile tradiționale își restructurează activitatea.

Datele prezentate de UPT, pe baza informațiilor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, arată că în primele opt luni ale anului 2026 au fost anunțate în România peste 10.000 de disponibilizări prin concedieri colective. În județul Timiș au fost înregistrate 516 astfel de disponibilizări, aproximativ 5% din totalul național. Dintre acestea, 317 au vizat angajați din industria de fabricare a autovehiculelor.

Florin Drăgan consideră că aceste cifre trebuie privite și ca un semnal al unei schimbări structurale, nu doar ca efect al unor decizii punctuale ale companiilor. În opinia sa, una dintre provocările importante pentru economia locală este păstrarea specialiștilor și valorificarea experienței lor în alte sectoare.

„Dacă vrem să rămânem relevanți, trebuie să trecem de la un model în care executăm proiecte dezvoltate în alte țări la unul în care concepem produse, dezvoltăm tehnologii și generăm proprietate intelectuală aici, în România”, afirmă rectorul UPT.

Experiența acumulată în industria auto și în dezvoltarea software poate fi folosită și în alte domenii. Robotica, inteligența artificială, sistemele autonome, tehnologiile medicale, sectorul energetic și securitatea cibernetică sunt câteva dintre direcțiile în care competențele inginerilor și specialiștilor IT ar putea fi valorificate.

De exemplu, un inginer care a lucrat la dezvoltarea sistemelor electronice pentru industria auto ar putea contribui la realizarea unor echipamente medicale, a unor sisteme robotice sau a unor tehnologii pentru sectorul energetic. Pentru ca această tranziție să fie posibilă, sunt însă necesare investiții, programe de specializare și reconversie profesională, dar și proiecte care să creeze noi oportunități de angajare.

Rectorul atrage atenția că riscul nu este reprezentat doar de pierderea unor locuri de muncă, ci și de pierderea unui capital de competențe construit în decenii. Timișoara are specialiști care au lucrat la proiecte internaționale, iar provocarea este să li se ofere posibilitatea de a dezvolta tehnologii noi chiar aici.

Ce rol poate avea Universitatea Politehnica Timișoara

UPT își propune să contribuie la această schimbare prin adaptarea programelor de studiu și dezvoltarea unor specializări care să răspundă cerințelor industriei. Printre exemplele menționate de Florin Drăgan se numără ingineria dronelor, alături de programe din domeniul roboticii, electronicii și calculatoarelor.

Universitatea este, de asemenea, deschisă să organizeze cursuri și programe de formare la solicitarea companiilor, astfel încât angajații să își poată adapta competențele la evoluția rapidă a tehnologiilor și la noile cerințe ale pieței muncii.

Rectorul subliniază însă că universitățile nu pot gestiona singure această transformare. Este nevoie de o colaborare între mediul academic, companii și autorități, atât pentru sprijinirea celor afectați de restructurări, cât și pentru identificarea unor direcții economice pe termen lung.

Universitatea Politehnica Timișoara propune, în acest sens, organizarea unui dialog între reprezentanții celor trei medii, în vederea stabilirii unor măsuri concrete. Discuțiile ar urma să vizeze atât soluții imediate pentru specialiștii care își pierd locurile de muncă, cât și oportunități de dezvoltare pentru următorii ani.

„Întrebarea nu este doar câte locuri de muncă pierdem astăzi, ci mai ales ce locuri de muncă suntem capabili să creăm pentru următorii zece ani”, este mesajul transmis de rectorul Florin Drăgan.

Dincolo de provocările actuale din automotive și IT&C, propunerea UPT pune în discuție o temă esențială pentru viitorul economic al Timișoarei: cum poate orașul să transforme experiența specialiștilor, capacitatea universităților și resursele companiilor în cercetare, produse și tehnologii dezvoltate local.

Continuă să citești

Actualitate

Aquatim le vorbește copiilor despre importanța apei. Lecție de educație ecologică la o școală din Lugoj

Publicat

în

De către

Aquatim le vorbește copiilor despre importanța apei. Lecție de educație ecologică la o școală din Lugoj

Apa, protejarea mediului și responsabilitatea față de resursele naturale au fost subiectele unei activități educative desfășurate de Aquatim la Liceul Teoretic „Iulia Hașdeu” din Lugoj, în cadrul programului național „Școala Altfel”.

Beneficiarii lecției au fost elevii clasei pregătitoare, coordonați de profesoara Gabriela Mironese, care au participat la mini-cursul de educație ecologică AquaKids, un program prin care copiii sunt familiarizați, într-un mod accesibil vârstei lor, cu importanța apei și protejarea mediului înconjurător.

Pe parcursul întâlnirii, cei mici au aflat ce traseu parcurge apa înainte de a ajunge în locuințe și ce se întâmplă cu aceasta după ce este folosită. Explicațiile au pornit de la sursele de alimentare, respectiv râul Timiș și fântânile forate, au continuat cu procesul de tratare a apei și distribuția către consumatori, apoi cu etapele de epurare și întoarcerea apei în mediul natural.

Prin exemple simple, elevii au înțeles că apa care curge la robinet presupune un întreg proces tehnologic și munca unor specialiști care se ocupă permanent de captarea, tratarea și distribuția acesteia.

Două lecții importante pentru cei mici: apa este viață, iar toaleta nu este coș de gunoi

Activitatea a pus accent și pe obiceiurile de zi cu zi care contribuie la protejarea resurselor de apă. Copiii au învățat două mesaje esențiale: „Apa este viață!” și „Toaleta nu este coș de gunoi!”, înțelegând de ce este important să economisim apa și să nu aruncăm deșeuri în sistemul de canalizare.

Atmosfera a fost completată de broscuța Bibi, mascota programului AquaKids, care i-a însoțit pe elevi și a adus un plus de veselie întâlnirii.

Reprezentanții Aquatim au transmis mulțumiri copiilor pentru participare și entuziasm, subliniind că activitatea de la Liceul Teoretic „Iulia Hașdeu” marchează prima acțiune educativă organizată de companie într-o școală din Lugoj.

Astfel de inițiative îi ajută pe copii să înțeleagă încă de la vârste mici valoarea unei resurse esențiale pentru viață. Dincolo de informațiile prezentate, mesajul este unul simplu: grija pentru apă și pentru mediul înconjurător începe prin gesturile mici pe care fiecare dintre noi le poate face zi de zi.

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și