stiriacum.ro

Suntem sociabili

Actualitate

Austeritate ,ordin de la Ciolacu !

Publicat

în

 

În primele șapte luni ale lui 2024, veniturile totale ale statului au fost de 331,56 miliarde de lei. Dar cheltuielile au fost mai mari cu 70 de miliarde de lei, fiind de 402,60 miliarde de lei.

Pentru a limita cheltuielile bugetare, Guvernul României a aprobat ordonanța de urgența care are măsuri de austeritate. Cu toate acestea, premierul Marcel Ciolacu a declarat, în deschiderea ședinței de Guvern, că aceasta nu este o ordonanță a austerității.

„Celebra ordonanță privind măsurile fiscal-bugetare. Aș dori să spun foarte clar: nu este o ordonanță a austerității”, a declarat premierul.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                             Una dintre cele mai semnificative măsuri propuse este înghețarea salariilor pentru angajații din sectorul public, inclusiv pentru magistrați și personalul din sistemul judiciar. Începând cu data intrării în vigoare a ordonanței, salariile nu vor mai putea fi majorate, o decizie care vine pe fondul necesității de a controla creșterea cheltuielilor de personal și de a preveni un deficit bugetar.

Pentru magistrați și ceilalți angajați din sectorul public, această măsură vine într-un moment în care se resimte deja presiunea legată de volumul mare de muncă și de complexitatea dosarelor gestionate. Deși necesară din perspectiva echilibrului fiscal, înghețarea salariilor ar putea afecta moralul angajaților și ar putea îngreuna atragerea și menținerea personalului calificat.

O altă măsură esențială este limitarea angajărilor în sectorul public, inclusiv în justiție. Angajările vor fi restricționate în mod semnificativ, iar instituțiile vor putea ocupa doar un număr limitat de posturi noi, în funcție de necesități stringente și cu aprobarea Guvernului. Această măsură vizează menținerea cheltuielilor de personal la un nivel sustenabil și evitarea creșterii necontrolate a acestor cheltuieli.

Excepțiile de la această regulă vor fi extrem de limitate și vor necesita aprobarea prin memorandumuri speciale. Aceste derogări sunt rezervate situațiilor în care angajările sunt esențiale pentru funcționarea optimă a instituțiilor.                                                                                  Ordonanța introduce obligația clară pentru instituțiile publice de a nu acumula plăți restante până la sfârșitul anului 2024. Responsabilitatea pentru evitarea arieratelor revine ordonatorilor de credite, care sunt direct răspunzători pentru managementul eficient al resurselor financiare. În cazul în care sunt identificate plăți restante, măsurile disciplinare se aplică cu rigurozitate.

Guvernul a decis, de asemenea, să suspende temporar procesul de retrocedare și plata despăgubirilor pentru imobilele preluate abuziv în perioada regimului comunist, precum și pentru alte categorii de bunuri. Începând cu data intrării în vigoare a ordonanței și până la 31 decembrie 2024, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) va suspenda emiterea titlurilor de plată pentru despăgubiri.

Această decizie afectează direct persoanele care așteptau compensațiile legale pentru bunurile pierdute. Suspendarea acestor plăți este justificată de Guvern prin necesitatea stringentă de a controla cheltuielile bugetare și de a menține stabilitatea financiară a statului. Deși măsura este temporară, există riscul ca aceasta să genereze nemulțumiri și litigii suplimentare împotriva statului român.

            Inghețarea salariilor în sectorul public

Continuă să citești
Scrie o opinie

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Incendiu pe Calea Aradului din Timișoara: un cap tractor distrus complet

Publicat

în

De către

 

Vineri, 20 decembrie 2024, în jurul orei 17:35, un incendiu a izbucnit pe Calea Aradului din Timișoara, alertând echipajele de intervenție și provocând panică în zonă. La fața locului au fost trimise patru autospeciale de stingere din cadrul Detașamentului 1 Timișoara pentru a combate flăcările.

Ajunși la locul incidentului, pompierii au constatat că incendiul se manifesta violent, cu ardere generalizată la un cap tractor fără remorcă. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, însă șoferul a suferit un atac de panică și a fost evaluat de echipajul medical prezent. Acesta a refuzat transportul la spital după primirea primului ajutor.

După o intervenție promptă, pompierii au reușit să lichideze incendiul. Conform primelor cercetări, cauza probabilă a incendiului este un scurtcircuit electric cauzat de un cablu defect.

 

Continuă să citești

Actualitate

Prima intrunire a noului Parlament !

Publicat

în

De către

Cine face parte din viitorul Parlament

Din totalul de 465 de deputați și senatori aleși în 1 decembrie, 162 vin din partea partidelor de dreapta radicală: AUR, SOS și POT. Același număr de mandate îl au și PNL, USR și UDMR la un loc.

Câți deputați și câți senatori are fiecare partid

Din partea căror partide sunt cei 312 deputați din legislatura 2024-2028:

  • PSD – 86 de mandate de deputat;
  • AUR – 63 deputați;
  • PNL – 49 deputați;
  • USR – 40 deputați;
  • SOS România – 28 deputați;
  • POT – 24 deputați;
  • UDMR – 22 deputați.
  • minorități – 19 deputați

Din partea căror partide sunt cei 134 de senatori din legislatura 2024-2028:

  • PSD – 36 de mandate de senator;
  • AUR – 28 de senatori;
  • PNL – 22 de senatori;
  • USR – 19 senatori;
  • SOS România – 12 senatori;
  • UDMR – 10 senatori;
  • POT – 7 senatori.

Primele decizii ale noilor parlamentari

În cadrul primei reuniuni a noului parlament, membrii legislativului se constituie în grupuri parlamentare, care sunt structuri ale Camerei Deputaţilor, respectiv ale Senatului, formate din cel puţin 10 deputaţi, respectiv minim 7 senatori.

Grupurile parlamentare se pot constitui din deputaţi sau senatori care au candidat în alegeri pe lista aceluiaşi partid politic, a aceleiaşi formaţiuni politice, pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi din deputaţi care au candidat ca independenţi. În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar îşi desemnează: liderul de grup, unul sau mai mulţi vicelideri şi unul sau mai mulţi secretari (Camera Deputaţilor); liderul de grup, un număr de 2 până la 4 vicelideri, în funcţie de caz, şi un secretar (Senat).

De asemenea, după constituirea legală a Camerei Deputaţilor, se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Preşedinţii celor două camere, care sunt membri ai birourilor permanente şi preşedinţi ai acestora, se aleg pe durata mandatului celor două camere.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului, este format din preşedinte, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori. Repartizarea funcţiilor din Biroul permanent al celor două camere pe fiecare grup parlamentar se realizează în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare (art. 21 din Regulamentul Camerei; art. 22 din Regulamentul Senatului)

Fiecare dintre cele două camere îşi constituie, de asemenea, comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune.

Atât birourile permanente, cât şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei camere, mai arată regulamentele separate ale celor două camere.

Continuă să citești

Actualitate

Vine vreme rea!Ploi si lapovita!

Publicat

în

De către

Meteorologii avertizează că vremea se va înrăutăţi începând de vineri seara, când precipitaţiile
vor cuprinde cea mai mare parte a ţării.
În Transilvania şi Moldova vom avea parte de precipitaţii mixte, la munte va ninge, iar în rest
vor cădea mari cantitati de ploaie. De vineri, ora 18, până duminică la ora 10, o informare meteo anunţă precipitaţii în cea mai mare parte a
ţării.
Vor fi precipitaţii mixte în Transilvania şi Moldova, în zona montană vor predomina ninsorile, iar în restul
teritoriului vor fi mai ales ploi. Din seara zilei de sâmbătă (21 decembrie) în estul Munteniei, în Dobrogea
şi în sudul Moldovei vor fi ninsori şi lapoviţă.
Local se vor acumula cantităţi de apă de 10…20 l/mp. Izolat se va forma polei şi gheţuş.

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și