Va mai investi OMV Petrom în Marea Neagră după scandalul pe taxa de solidaritate? Răspunsul unui oficial din Ministerul Energiei

Proiectul Neptun Deep este de o importanţă strategică pentru România şi cred că OMV Petrom nu va lua decizia să nu investească în Marea Neagră, a afirmat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei.

„Eu cred că OMV Petrom nu va lua decizia să nu investească. Nu văd de ce am amâna mai mult decât a fost amânat până acum acest proiect. Consider acest proiect de o importanţă strategică pentru România şi nu văd de ce orice companie ar amâna această decizie. România nu este în război. În România nu avem absolut niciun conflict. Zona economică a Mării Negre din România este în afara războiului din Ucraina. Avem o prezenţă cât se poate de consistentă. România este un mediu sănătos pentru investiţii, atât în hidrocarburi, cât şi în celelalte tehnologii de producere a energiei”, a declarat Niculescu.

La începutul lunii februarie, directorul general al OMV Petrom, Cristina Verchere, a anunţat, într-o conferinţă de presă, că decizia finală de investiţie privind proiectul Neptun Deep va fi luată la jumătatea acestui an şi că „suntem mai aproape ca oricând de demararea acestui proiect”.

Pe de altă parte, întrebat dacă poate confirma faptul că Lukoil doreşte să plece din România, oficialul din Ministerul Energiei a precizat că „este o decizie pe care conducerea companiei, într-adevăr, o vehiculează”.

„Pot să vă spun că, din punctul meu de vedere şi al atribuţiilor pe care le am la Ministerul Energiei, ţin legătura cu compania Lukoil din perspectiva „security of supply”, din perspectiva Pachetului 6 de sancţiuni în ceea ce priveşte ţiţeiul din Federaţia Rusă. Cu toţii, în această perioadă, am observat că, deşi aceste sancţiuni au fost aplicate atât în decembrie, cât şi în februarie, pentru produse petroliere, nu am avut absolut niciun fel de problemă pe piaţă. Despre decizia lor de a ieşi din România, vom vedea… Haideţi să vedem mai întâi decizia companiei Lukoil şi să vedem ce strategie va avea în perioada următoare. Este interesant să vedem ce va face şi în celelalte ţări, nu doar în România”, a precizat Niculescu.

În ceea ce priveşte hidrocarburile, secretarul de stat din Ministerul Energiei a susţinut că „mai avem loc de îmbunătăţiri”, iar în cazul offshore wind „suntem într-adevăr în faze incipiente”.

„Vreau să vă spun că lucrăm la Ministerul Energiei, împreună cu Banca Mondială, la crearea cadrului legislativ pentru acest sector. Acest sector în momentul de faţă nu este reglementat, nu există un cadru legislativ care să-ţi permită sau să-ţi seteze baza legală prin care poţi să faci un proiect de producere de energie regenerabilă la Marea Neagră. Am văzut această lacună, această lipsă, şi împreună cu ministrul Energiei şi cu colegii din minister ne-am apucat să creăm acest cadru legislativ. (…) facem un asessment la tot ce înseamnă, ce ar trebui să însemne, această bucată de legislaţie, că nu reglementăm doar principii, ci facem şi o evaluare a potenţialului pe care România poate să-l joace în regiune, pentru că vorbeam de poziţia României în regiune. Cred că România va fi prima ţară din zona Mării Negre care va dezvolta acest cadru legislativ, în aşa fel încât investitorii să vină în România. O primă formă de legislaţie va fi pusă în dezbatere în discuţie în 2023, cu siguranţă”, a apreciat George Niculescu.

Acesta a adăugat că ministerul de resort din România are, în permanenţă, discuţii cu companiile din sectorul energetic, iar referitor la sistemul de taxare, deciziile recente sunt pentru o perioadă determinată.

„Referitor la sistemul de taxare, trebuie să plecăm de la ideea că România a transpus un Regulament european în ceea ce priveşte taxarea şi taxa de solidaritate. Intrate în vigoare pe 28 decembrie 2022, toate aceste măsuri sunt măsuri pe termen scurt. Este o situaţie fără precedent, o situaţie cu care România, dar nu doar România, ţările din Europa, nu s-a mai întâlnit. Companiile din energie nu s-au mai întâlnit cu aceste situaţii, cu creşteri de preţuri. Dacă am fi avut această dezbatere undeva în 2019 nu am fi putut să concepem că un megawatt se poate tranzacţiona pe piaţa zilei următoare cu 2.500 de lei, cu 3.600 de lei. Sunt lucruri pe care nimeni nu avea cum să le prevadă. Guvernul României nu putea să asiste pasiv cum consumatorii de energie trebuie să plătească de 20 de ori mai mult decât o făceau înainte. Şi atunci au venit aceste modificări, să trateze punctual o situaţie fără precedent. Nu are nimeni niciun fel de scop să intervină în piaţă mai mult decât este nevoie. Aceste măsuri trebuia să fie luate în aşa fel încât consumatorul de energie casnic sau non-casnic să fie protejat. Măsurile sunt luate pe termen scurt. Măsurile în ceea ce priveşte suprataxarea sunt măsuri luate pe perioadă determinată, iar faptul că acordăm gir noilor investiţii, că suntem un partener şi că nu dorim să pierdem credibilitatea în faţa investitorilor, arată prin această Ordonanţă de urgenţă că noile investiţii în capacităţi de producţie de energie electrică nu vor fi suprataxate, tocmai pentru a nu pierde din încrederea investitorilor”, a explicat sursa citată.