stiriacum.ro

Suntem sociabili

Actualitate

9 August. Asasinarea lui Mihai Viteazul.

Publicat

în

LECȚIA DE ISTORIE prezentată de profesorul Viorel Guțu – 9 August. Asasinarea lui Mihai Viteazul.
Astăzi, 9 august 2023 se comemorează 422 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul în tabăra militară de lângă Turda, de către mercenarii conduși de generalul Basta. Amintesc faptul că marele voievod Mihai Viteazul a fost fiul lui Pătrașcu cel Bun, domn al Țării Românești între anii 1554-1557, și a urcat toate treptele dregătoriilor, de la bănișor de Mehedinți și stolnic al curții domnești, până la mare ban al Craiovei . În luna septembriea anului 1593, Mihai Viteazul devine domn al Țării Românești, într-o perioadă când pe plan extern se afirma politica expansionistă a celor trei mari puteri vecine – Imperiul Otoman, Imperiul habsburgic și Polonia. În plan intern, Mihai Viteazul a acționat pentru întărirea autorității domnești și s-a remarcat ca un aprig luptător pentru independența țării, dar și pentru apărarea cauzei creștinătății, el fiind cel care a luat mereu inițiativa în „Liga Sfântă”, ligă menită a lupta împotriva otomanilor. De altfel politica antiotomană a lui Mihai s-a concretizat atât prin sistemul de alianțe politico-militare pe care marele domnitor l-a început în 1594, dar mai ales prin luptele acerbe îndreptate împotriva turcilor. Astfel, războiul antiotoman al lui Mihai Viteazul a început în noiembrie 1594, prin atacarea creditorilor turci și a oștii de ieniceri de la București, după care în perioada decembrie 1594 – ianuarie 1595 luptele întreprinse de el se vor extinde spre Dunăre, la Giurgiu, Turnu, Brăila, Rusciuc și altele. În august 1595, oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Pașa va trece Dunărea pentru a cuceri Țara Românească, dar Mihai va obține o strălucită victorie în celebra bătălie de la Călugăreni, în zona mlăștinoasă a NeajlovuluI. În anul1596 Mihai Viteazul continuă luptele cu turcii în sudul Dunării obținând alte numeroase victorii, numai că aceste campanii militare vor aduce țara într-o stare critică din punct de vedere financiar. Astfel, conștient de greutățile prin carre trecea țara, Mihai decide începerea negocierilor cu otomanii, negocieri finalizate printr-o pace ce va fi menținută între anii 1597-1598 si prin care, în schimbul acceptării suzeranității otomane şi a plății tributului, Înalta Poartă recunoștea domnia voievodului pe întreaga durată a vieții sale. În paralel, Mihai Viteazul încheie un tratat și cu Imperiul Habsburgic (Tratatul de Mănăstirea Dealu din 1598), tratat orientat însă împotriva turcilor și cooperării cu austriecii în lupta antiotomană. Numai că în acest timp, în Moldova domnitorul Ieremia Movilă, cel care era devotat polonezilor si însemnase îndepărtarea acestei țări de Sfânta Alianță, va dori să ocupe Valahia, iar în Transilvania, Sigismun Bathory după ce renunță la tron în favoarea vărului său, Andrei Bathory, va sfătui pe acesta să se orienteze spre politica polonă. În această situație, când unitatea militară a țărilor române impotriva turcilor este spulberată, Mihai Viteazul, este conștient ca Țara Româneasca a rămas singură în fata pericolului otoman Astfel, el decide aplicarea „planului dacic”, în speță unirea celor trei ţări române. În iulie 1599, Mihai trimite o solie la Praga pentru a cere încuviințarea împăratului Rudolf al II-lea pentru punerea în practică a iniţiațivei sale, și primind un răspuns favorabil, la sfârşitul aceluiaşi an, intră cu oastea în Transilvania , asta după ce obține o importantă victorie asupra lui Andrei Bathory, în bătălia de la Şelimbăr din octombrie 1599. Astfel, Mihai îşi face o intrare triumfătoare in cetatea Alba Iulia la data de 1 noiembrie 1599 când va fi aclamat de o mulțime de români transilvăneni. După această izbândă nu va mai decât un pas până la unirea celor trei țari române. În luna mai a anului 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă şi realizează astfel Unirea. În urma acestei acțiuni personalitatea lui Mihai Viteazul a ajuns să inspire respect dar şi îngrijorare în rândul vecinilor, inclusiv cele ale habsburgilor, care vor constata ca acțiunile lui Mihai de a consolida cele trei principate româneşti şi de a promova interesele acestora prin acţiuni rapide și ferme, pun în pericol interesele Imperiului Habsburgic si în special planul de menţinere a Transilvaniei în sfera lor de influenţă. De asemenea, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renunţării la Muntenia, cu atât mai mult cu cât aceasta reprezenta baza operațiunilor militare otomane spre centrul Europei. Mai mult chiar, noul stat reprezenta o formulă puternică, capabilă să schimbe raportul de forţe din întreaga regiune. Numai că odată cu unirea săvârșita de Mihai, au aparut si problemele interne cauzate în special de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania, care nu acceptau măsurile impuse de noul domnitor. Astfel, Mihai nu reușește să înfrângă revolta nobililor maghiari sprijiniți de orgoliosul general Basta și va fiind învin în lupta de la Mirăslău în luna septembrie a anului 1600, pierzând astfel Ardealul. În scurt timp Moldova va reintra în posesia Movileștilor aserviţi intereselor polone, iar Mihai încearcă să reziste atacului polon asupra Munteniei, însă şi pe acest tron se va urca un membru al familiei Movileştilor, Simion Movilă. Forţat să ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul împăratului Rudolf al II-lea al Austriei, care, în contextul reînscăunării lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susţină pe român. Astfel, Mihai porneşte campania de recucerire a teritoriilor româneşti, iar prin victoria de la Guruslău din august 1601, voievodul valah îl îndepărtează pe Bathory din Transilvania și recuperează Valahia, gonindu-l pe Simion Movilă de pe tron. Numai că în aceste condiţii, se întrezăreau perspectivele unei noi uniri, perspectivă cu care împăratul Rudolf al II-lea nu putea fi însă de acord si astfel complotează pentru eliminarea lui Mihai. Astfel, la data de 9 august a anului 1601, la Câmpia Turzii, Mihai Viteazul este ucis de către mercenarii generalului Basta, iar odată cu pieirea marelui erou de la Calugareni se va pierde pentru cateva sute de ani și posibilitatea ca românii să trăiască într-un singur stat. După asasinat, capul lui Mihai Viteazul a fost luat de unul dintre căpitanii domnitorului, adus în Tara Românească şi înmormântat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă Târgovişte, alaturi de osemintele tatălui sau, Pătrașcu Vodă.
sursa: lectia de istorie

Continuă să citești
Scrie o opinie

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Cât de mult contează o picătură de sânge pentru viață? Tinerii din Reșița răspund! – Stiri Resita

Publicat

în

De către

Cât de mult contează o picătură de sânge pentru viață? Tinerii din Reșița răspund!  - Stiri Resita

Proiectul „LifeStream: dăruiește viață” – O Inițiativă de Succes în Reșița


Proiectul „LifeStream: dăruiește viață” a avut un impact semnificativ asupra tinerilor din Reșița, datorită implicării instituțiilor de învățământ, Direcției de Sănătate Publică și Centrului de Transfuzie Sanguină.

Desfășurarea Proiectului

În ultimul an, Asociația Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte a desfășurat un proiect sprijinit de Corpul European de Solidaritate, concentrându-se pe importanța donării de sânge în rândul elevilor și studenților din Reșița.

Obiectivele și Beneficiile Iniciativei

Scopul proiectului a fost de a încuraja tinerii, chiar și pe cei sub 18 ani, să conștientizeze importanța donării de sânge, prin exemplele oferite de colegii lor mai mari. Astfel, s-a dorit o schimbare a mentalității colective în privința acestui act altruist.

Colaborările Cheie

Instituțiile de învățământ implicate au inclus Colegiul Național „Traian Lalescu”, Colegiul Național „Diaconovici-Tietz”, Colegiul Național „Mircea Eliade” și Facultatea de Asistență Socială din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. Aceste instituții, alături de Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Direcția de Sănătate Publică, au contribuit activ la educarea tinerilor despre donarea de sânge și primul ajutor.

Activități și Campanii

Între martie 2024 și februarie 2025, au avut loc diverse activități educative, incluzând ateliere informative și de prim ajutor. Proiectul a culminat cu două campanii de donare de sânge, una în noiembrie 2024 și cealaltă în februarie 2025.

  • Ateliere interactive de educație pentru sănătate
  • Campanii de donare de sânge cu premii atractive pentru participanți

Importanța Implicării Tinerilor

Proiectul a reunit peste 350 de tineri din Reșița, demonstrând că un efort comun poate genera o schimbare pozitivă în comunitate. Conștientizarea despre donarea de sânge este esențială pentru salvarea de vieți, iar acest proiect a fost un pas important în educarea generațiilor viitoare.

Reflecții Finale

„Acest proiect a reușit să aducă tinerii mai aproape de cauza donării de sânge, considerată o datorie morală. Ne bucurăm că am avut ocazia să implicăm comunitatea în aceste activități educaționale.”

donare sange

Prin acest proiect, tinerii din Reșița au avut ocazia să participe la activități care nu numai că le-au diversificat orizontul de cunoștințe, dar au contribuit și la sănătatea publică.

Întrebări pentru cititori:

  • Ce părere aveți despre importanța donării de sânge în comunitate?
  • Ați participa la o campanie de donare de sânge?

Vă invităm să ne împărtășiți opiniile în comentarii și să distribuiți acest articol pe rețelele sociale pentru a răspândi mesajul despre donarea de sânge!

#Sute #tineri #din #Reșița #dăruit #picătură #sânge #pentru #viață
2025-03-14 16:00:00

Continuă să citești

Actualitate

Mihai Pașca, noul prefect al Aradului: Ce înseamnă jurământul său?

Publicat

în

De către

Mihai Pașca, noul prefect al Aradului: Ce înseamnă jurământul său?

Mihai Pașca, noul prefect al județului Arad

Image

Fostul secretar de stat în Ministerul Justiției, Mihai Pașca, a depus jurământul vineri, preluând astfel funcția de prefect al județului Arad, unde îl înlocuiește pe Toth Csaba, recent numit subprefect.

Decizia de numire a lui Pașca ca prefect a fost aprobată de guvern joi, în aceeași ședință în care Toth Csaba a fost eliberat din funcție și numit subprefect.

Mihai Pașca, în vârstă de 43 de ani și membru al PNL Arad, este avocat de profesie și a deținut funcția de secretar de stat în Ministerul Justiției din februarie 2021 până la numirea sa ca prefect.

În urma prestării jurământului, Pașca a declarat că experiența sa acumulată în cadrul guvernului va fi esențială în noua sa funcție: ‘Este momentul întoarcerii acasă, sunt nerăbdător să începem lucrările. Tot ce am învățat în toți acești ani va fi la dispoziția locuitorilor județului, și aștept să construim o relație bazată pe încredere și respect’, a spus el.

Toth Csaba, care a ocupat funcția de prefect din 4 martie 2021, s-a remarcat prin diplomație și echidistanță în gestionarea problemelor județului. El a afirmat că, deși a reușit să mențină o imagine de stabilitate, au existat și tensiuni pe parcursul mandatului său.

‘Primii doi ani au fost dificili, având în vedere pandemia și alte provocări, inclusiv crizele de sănătate publică. Am gestionat multiple situații de urgență, însă am încercat să menținem toate aceste probleme în interiorul instituției, evitând astfel publicarea lor’, a explicat Csaba.

El a subliniat faptul că, prin discuțiile cu autoritățile locale, au reușit să rezolve multe probleme administrative înainte ca acestea să degenereze în procese legale.

Întrebări pentru cititori

Ce așteptări aveți de la noul prefect Mihai Pașca? Credeți că experiența sa în Ministerul Justiției va influența în mod pozitiv activitatea adminstrativă din Arad?

Vă invităm să ne împărtășiți opinia în comentarii și să distribuiți acest articol pe rețelele sociale!

#Arad #Fostul #secretar #stat #Mihai #Pașca #depus #jurământul #prefect
2025-03-14 15:29:00

Continuă să citești

Actualitate

Ce descoperiri au făcut autoritățile în perchezițiile din Timiș, Arad și Hunedoara?

Publicat

în

De către

Ce descoperiri au făcut autoritățile în perchezițiile din Timiș, Arad și Hunedoara?





Reactualizat la:

Percheziții în Timiș, Arad și Hunedoara – Descoperiri de armament ilegal

Poliția din județele Timiș, Arad și Hunedoara a realizat un număr de 18 percheziții în cadrul unei operațiuni importante ce vizează contrabanda și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. Acțiunea a dus la descoperirea unor arme letale, muniție și alte echipamente ilegale.

Doi suspecți, cu vârste de 36 și 45 de ani, au fost reținuți în urma acestor percheziții, fiind acuzați de trafic de armament și contrabandă. Aceștia au fost prinși în flagrant și audiați, iar cercetările continuă pentru a determina amploarea și implicațiile acestei rețele.

Aspecte cheie ale operațiunii:

  • 18 percheziții efectuate în județele Timiș, Arad și Hunedoara
  • Descoperirea de arme letale și muniție ilegală
  • Reținerea a doi suspecți implicați în trafic de armament
  • Cercetări în desfășurare pentru identificarea altor posibili colaboratori

Această acțiune subliniază necesitatea și determinarea autorităților de a combate fenomenul contrabandei cu arme în România.

Ce părere aveți despre acțiunile politiei în combaterea contrabandei cu arme?

Vă invităm să ne împărtășiți opiniile voastre în comentarii și să distribuiți acest articol pe rețelele sociale pentru a crește conștientizarea despre această problemă gravă.

#VIDEO #Percheziții #întrun #dosar #contrabandă #și #trafic #ilegal #armament #în #Timiș #Arad #și #Hunedoara
2025-03-14 13:43:00

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și