Regele Harald al V-lea al Norvegiei a murit la 89 de ani. Haakon preia coroana

Doliu în Norvegia. Regele Harald al V-lea a murit vineri, la vârsta de 89 de ani, după o domnie de 35 de ani. Suveranul norvegian a fost una dintre cele mai populare figuri publice ale țării și a contribuit la modernizarea și apropierea monarhiei de societatea norvegiană.

Regele Harald al V-lea a murit la Spitalul Național din Oslo

Palatul Regal de la Oslo a anunțat că regele Harald al V-lea a murit vineri, la ora locală 06:35, la Spitalul Național din capitala Norvegiei. Suveranul fusese internat pentru tratamentul unei afecțiuni rare a sângelui.

În ultimele 24 de ore înaintea decesului, membrii familiei regale l-au vizitat la spital. În același timp, mai mulți norvegieni au depus flori la Palatul Regal din Oslo pentru a-i aduce un ultim omagiu.

Harald al V-lea a urcat pe tron la 17 ianuarie 1991, după moartea tatălui său, regele Olav al V-lea. A domnit timp de 35 de ani și a devenit una dintre cele mai apreciate figuri ale societății norvegiene.

Harald al V-lea, primul rege al Norvegiei născut în țară după secole

Regele Harald al V-lea s-a născut la 21 februarie 1937, la domeniul Skaugum, în apropiere de Oslo. A fost primul rege al Norvegiei născut pe teritoriul țării după mai multe secole.

Copilăria sa a fost puternic marcată de cel de-Al Doilea Război Mondial. Harald avea doar trei ani când Germania nazistă a invadat Norvegia în 1940.

Mama sa a fugit împreună cu copiii în Suedia, iar ulterior familia a ajuns în Statele Unite, la invitația președintelui american Franklin D. Roosevelt.

După încheierea războiului, Harald s-a întors în Norvegia, unde și-a continuat studiile și și-a efectuat serviciul militar. În 1957, a devenit prinț moștenitor.

Ulterior, a studiat științe sociale, istorie și economie la Balliol College, Oxford.

Povestea de dragoste dintre Harald și Sonja Haraldsen

Un capitol important din viața lui Harald a fost relația cu Sonja Haraldsen, fiica unui om de afaceri norvegian, care avea să devină ulterior regina Norvegiei.

Cei doi au fost nevoiți să aștepte nouă ani înainte de a primi permisiunea de a se căsători. Regele Olav spera ca fiul său să aleagă o prințesă dintr-o familie regală europeană.

Harald i-ar fi transmis tatălui său că, dacă nu îi va fi permis să se căsătorească cu Sonja, va rămâne necăsătorit.

În cele din urmă, regele Olav și-a dat acordul, iar Harald și Sonja s-au căsătorit la Catedrala din Oslo, pe 29 august 1968.

Decizia lui Harald a fost considerată una dintre schimbările care au contribuit la apropierea familiei regale de societatea norvegiană. De asemenea, aceasta a deschis calea pentru ca și copiii cuplului regal să se căsătorească ulterior cu persoane fără origine regală.

Regele Harald, în centrul unei perioade dificile după atentatele din 2011

Unul dintre cele mai dificile momente ale domniei lui Harald al V-lea a venit în iulie 2011, după atacurile teroriste comise de Anders Breivik la Oslo și pe insula Utøya.

Opt persoane au fost ucise în atentatul cu bombă din capitala Norvegiei, iar alte 69 au murit după ce atacatorul a deschis focul asupra participanților la o tabără de tineret organizată pe insula Utøya.

În mesajele adresate națiunii după atentate, regele Harald a transmis un apel la unitate și solidaritate. Suveranul le-a cerut norvegienilor să nu permită fricii să domine societatea.

Discursurile sale din acea perioadă au devenit unele dintre momentele definitorii ale domniei sale.

Discursul din 2016 care a făcut înconjurul lumii

Harald al V-lea a atras din nou atenția în 2016, printr-un discurs în care a vorbit despre diversitatea religioasă, etnică și sexuală a societății norvegiene.

În timpul domniei sale, monarhia norvegiană a devenit mai deschisă și mai transparentă, inclusiv în ceea ce privește starea de sănătate a membrilor familiei regale și finanțele instituției.

Prin atitudinea sa publică, Harald a contribuit la consolidarea imaginii unei monarhii moderne, apropiate de cetățeni.

Harald al V-lea a fost un pasionat de sport

Regele Norvegiei a fost și un sportiv pasionat. Harald a reprezentat Norvegia de trei ori la Jocurile Olimpice, în competițiile de yachting.

De-a lungul vieții, a fost implicat și în activități legate de protecția mediului și a susținut mai multe inițiative publice în acest domeniu.

Problemele de sănătate ale regelui Harald

În ultimii ani, starea de sănătate a regelui Harald al V-lea s-a deteriorat, iar din aprilie 2024 acesta și-a redus permanent numărul aparițiilor și al angajamentelor publice.

Recent, suveranul fusese tratat cu cortizon pentru anemie hemolitică, o afecțiune rară care determină distrugerea globulelor roșii și poate duce la scăderea numărului acestora.

Harald fusese internat în spital pe 17 august, iar fiul său, prințul Haakon, preluase atribuțiile de regent.

Cine îi succede regelui Harald al V-lea

Regele Harald al V-lea lasă în urmă o familie numeroasă: soția sa, regina Sonja, cu care a fost căsătorit aproape 58 de ani, fiica lor, prințesa Märtha Louise, fiul lor, prințul Haakon, și șase nepoți.

După moartea lui Harald al V-lea, coroana îi revine lui Haakon, care preia conducerea monarhiei norvegiene într-o perioadă complicată pentru familia regală.

Domnia lui Harald al V-lea rămâne astfel asociată cu transformarea unei instituții tradiționale într-o monarhie mai apropiată de societatea norvegiană, dar și cu unele dintre cele mai dificile momente traversate de Norvegia în ultimele decenii.

SUA pregătește o posibilă revocare în masă a vizelor B1 și B2. Până la 200.000 de persoane ar putea fi afectate

Administrația Donald Trump pregătește o posibilă revocare în masă a vizelor de afaceri și de turism pentru până la 200.000 de străini care au solicitat sau solicită azil în Statele Unite. Dacă măsura va fi pusă în aplicare la amploarea estimată, ar putea reprezenta una dintre cele mai mari acțiuni de revocare colectivă a vizelor din istoria recentă a SUA, potrivit informațiilor obținute de Associated Press.

SUA ar putea revoca până la 200.000 de vize

Departamentul de Stat al SUA analizează revocarea vizelor B1 și B2 acordate unor persoane care au intrat în țară pentru afaceri, turism, vizite familiale sau tratamente medicale și care ulterior au depus cereri de azil.

Potrivit unor documente ale Departamentului de Stat obținute de Associated Press și unor oficiali americani, ar putea fi vizate vizele B1 și B2 eliberate în perioada 2016–2026.

Numărul persoanelor care ar putea fi afectate este estimat la până la 200.000, însă cifra nu a fost confirmată oficial de Departamentul de Stat.

Procesul ar urma să fie desfășurat în colaborare cu Departamentul pentru Securitate Internă (DHS).

Departamentul de Stat confirmă verificările

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a confirmat că instituția colaborează cu DHS pentru identificarea persoanelor care au intrat în SUA cu vize pentru vizite pe termen scurt și care ulterior au depus cereri de azil.

Oficialul nu a oferit însă un număr estimativ al vizelor care ar putea fi revocate. El a precizat că procesul ar urma să fie unul continuu, astfel încât numărul revocărilor să rămână variabil.

Potrivit oficialilor citați de Associated Press, revocarea unei vize nu înseamnă automat deportarea imediată a persoanei respective.

În cazul persoanelor care au cereri de azil aflate în curs de soluționare, măsura ar urma în principal să le schimbe statutul în ceea ce privește viza de afaceri sau turism.

Ce sunt vizele B1 și B2

Vizele B1 sunt utilizate, în general, pentru călătorii în scop de afaceri, în timp ce vizele B2 sunt destinate în principal turismului, vizitelor la familie sau tratamentelor medicale.

Persoanele care solicită în prezent astfel de vize trebuie să declare că nu intenționează să solicite azil în Statele Unite și să demonstreze că intenționează să se întoarcă în țara de origine.

Noua măsură analizată de administrația Trump vizează însă persoane care au obținut deja astfel de vize și care ulterior au depus cereri de azil.

Administrația Trump înăsprește regulile pentru vize

Posibila revocare în masă a vizelor face parte dintr-o serie mai largă de măsuri adoptate de administrația Trump în domeniul imigrației.

În ultimele luni, autoritățile americane au introdus sau au intensificat verificările solicitanților de viză, inclusiv prin analizarea informațiilor disponibile pe rețelele sociale.

Administrația a introdus, de asemenea, cerințe privind garanțiile financiare pentru anumite categorii de solicitanți și a suspendat eliberarea vizelor pentru cetățenii unor țări.

Anul trecut, Departamentul de Stat a început și o „verificare continuă” a peste 55 de milioane de titulari de vize americane, în încercarea de a identifica eventuale încălcări ale condițiilor de ședere sau alte situații care ar putea conduce la revocarea vizelor ori la expulzare.

Oficial american: azilul nu trebuie să fie o „portiță”

Secretarul de stat adjunct Christopher Landau a criticat public persoanele care folosesc vizele de turism sau de afaceri pentru a intra în Statele Unite și apoi solicită azil.

Într-o postare pe rețelele sociale, Landau a susținut că procedura de azil nu ar trebui utilizată pentru eludarea regulilor de imigrație.

Oficialul a dat ca exemplu cazul unui cetățean columbian care a intrat în Statele Unite în 2015 cu viză de turism și ulterior a solicitat azil.

Aproximativ 175.000 de vize, revocate în ultimele 18 luni

Datele citate în materialul Associated Press arată că, în ultimele 18 luni, Departamentul de Stat a revocat aproximativ 175.000 de vize.

Printre persoanele vizate s-au numărat străini condamnați sau acuzați de diverse infracțiuni, de la conducerea sub influența alcoolului până la viol și jaf.

Au fost vizate și persoane care s-au exprimat public împotriva unor politici ale Statelor Unite, în special în legătură cu situația din Orientul Mijlociu.

Noua acțiune analizată de autorități ar avea însă o amploare diferită, deoarece ar viza o categorie definită în funcție de depunerea unei cereri de azil după intrarea în SUA cu o viză B1 sau B2.

SUA intensifică măsurile împotriva „turismului pentru naștere”

Administrația Trump a adoptat și măsuri împotriva așa-numitului „turism pentru naștere”, prin care femeile însărcinate din alte țări ar veni în Statele Unite pentru a naște, astfel încât copiii lor să beneficieze de cetățenia americană.

Donald Trump a încercat să limiteze cetățenia prin naștere, însă aceste demersuri au fost contestate în instanță și respinse, inclusiv prin decizii ale Curții Supreme.

Cum a început verificarea titularilor de vize

Documentele Departamentului de Stat obținute de Associated Press indică faptul că verificarea titularilor actuali de vize B1 și B2 a început după ce instituția a primit informații despre cererile de azil de la Serviciul pentru Cetățenie și Imigrare al SUA.

Autoritățile urmăresc astfel să identifice situațiile în care o persoană a intrat în Statele Unite în baza unei vize pentru o ședere temporară și a solicitat ulterior protecție prin procedura de azil.

Nu este clar din informațiile disponibile câți dintre titularii vizelor B1 și B2 au solicitat sau solicită azil și câți dintre aceștia ar urma efectiv să fie afectați.

O posibilă măsură care poate ajunge în instanță

Dacă planul va fi pus în aplicare la amploarea estimată, măsura este susceptibilă să fie contestată în instanță.

În acest moment, informațiile disponibile indică faptul că Departamentul de Stat pregătește procesul de revocare, însă amploarea finală și calendarul exact pot suferi modificări.

Pentru persoanele vizate, revocarea vizei nu echivalează automat cu o deportare imediată. Situația juridică a fiecărei persoane depinde de statutul acesteia în Statele Unite și de procedurile de imigrație aflate în desfășurare.

Ce se poate schimba pentru cei care vor să călătorească în SUA

Înăsprirea procedurilor de acordare și menținere a vizelor poate face călătoriile în Statele Unite mai dificile pentru anumite categorii de persoane.

Pentru solicitanții de vize B1 și B2, autoritățile pun accent pe scopul declarat al călătoriei și pe intenția solicitantului de a părăsi Statele Unite după încheierea perioadei autorizate.

În cazul persoanelor care dețin deja o viză, autoritățile americane pot verifica în continuare respectarea condițiilor în care aceasta a fost acordată.

Deocamdată, revocarea în masă a până la 200.000 de vize reprezintă un plan pregătit de administrația americană, nu o măsură finalizată. Numărul exact al persoanelor afectate și momentul în care ar putea începe revocările nu au fost anunțate oficial.

Avion de vânătoare Gripen al armatei maghiare, prăbușit lângă Szolnok. Pilotul s-a catapultat

Un avion de vânătoare Gripen al Forțelor Armate Ungare s-a prăbușit luni, 24 august 2026, în apropiere de Szolnok, în centrul Ungariei. Pilotul s-a catapultat înainte ca aeronava să se prăbușească și a fost transportat la spital. Primele informații indică faptul că nu au fost înregistrate victime la sol și nici pagube la infrastructura civilă.

Avion Gripen prăbușit în Ungaria. Ce s-a întâmplat

Accidentul aviatic a fost anunțat de premierul ungar Péter Magyar, care a transmis că avionul de luptă s-a prăbușit în apropiere de Szolnok, din cauze care nu sunt cunoscute deocamdată.

Pilotul a reușit să se catapulteze și a fost preluat de echipele de intervenție. Potrivit informațiilor comunicate de autoritățile ungare, acesta se afla într-o stare stabilă și a fost transportat cu elicopterul la spital.

Ministrul Apărării a precizat că pilotul ar fi încercat să direcționeze aeronava către o zonă militară înainte de prăbușire. Astfel, accidentul nu a provocat, potrivit informațiilor disponibile până acum, victime sau pagube în zonele civile.

Cauza prăbușirii nu este cunoscută

Autoritățile ungare nu au stabilit deocamdată motivul pentru care avionul de vânătoare s-a prăbușit. O anchetă urmează să stabilească dacă a fost vorba despre o problemă tehnică, o defecțiune apărută în timpul zborului sau o altă cauză.

Ministrul Apărării și reprezentanții conducerii militare au mers la locul accidentului pentru a evalua situația și pentru a furniza informații suplimentare.

Informațiile inițiale publicate de presa maghiară arată că aeronava se afla într-o misiune și revenea către baza aeriană de la Kecskemét. Unele relatări susțin că avionul era configurat pentru o misiune de luptă, însă detaliile oficiale privind circumstanțele zborului sunt încă așteptate.

Ungaria operează avioane de luptă Gripen

Incidentul este cu atât mai important pentru forțele aeriene ungare cu cât avioanele JAS 39 Gripen reprezintă o componentă esențială a capacității de apărare aeriană a țării.

Ungaria operează 18 aeronave Gripen C/D, iar Saab a anunțat în luna iunie 2026 livrarea ultimelor două avioane prevăzute în contractul de achiziție.

Gripen este un avion de luptă produs de compania suedeză Saab și este utilizat de mai multe state europene. Aeronava este proiectată pentru misiuni de apărare aeriană, atac și recunoaștere și poate opera în cadrul misiunilor NATO.

Pilotul a supraviețuit catapultării

Cel mai important element al accidentului este faptul că pilotul a reușit să se catapulteze înainte de prăbușirea aeronavei.

Potrivit informațiilor disponibile în prezent, acesta este în stare stabilă și primește îngrijiri medicale. Autoritățile au subliniat, de asemenea, că nu au fost raportate victime la sol.

Ancheta va trebui să clarifice inclusiv ce probleme au apărut la aeronavă și de ce pilotul a fost nevoit să abandoneze avionul.

Ce se știe până acum

• un avion de vânătoare Gripen al armatei ungare s-a prăbușit lângă Szolnok;
• pilotul s-a catapultat și a supraviețuit;
• acesta a fost transportat la spital și se află în stare stabilă;
• nu au fost raportate victime la sol;
• nu au fost semnalate pagube la infrastructura civilă;
• cauza accidentului nu este cunoscută;
• autoritățile ungare au început verificările pentru stabilirea circumstanțelor.

Ancheta este în desfășurare, iar noi informații sunt așteptate din partea Ministerului Apărării din Ungaria.