Actualitate
Noua Lege a partidelor politice: AEP propune 100 de membri fondatori și mandate de cel mult patru ani
Noua Lege a partidelor politice: AEP propune 100 de membri fondatori și mandate de cel mult patru ani
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a pus în transparență decizională un proiect pentru o nouă Lege a partidelor politice. Documentul propune modificarea regulilor privind înființarea, organizarea, finanțarea și dizolvarea formațiunilor politice din România. Printre principalele schimbări se numără creșterea numărului minim de membri fondatori de la trei la 100 și limitarea mandatelor de conducere la cel mult patru ani.
AEP propune o nouă Lege a partidelor politice
Proiectul de lege elaborat de AEP ar urma să înlocuiască Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, aflată în vigoare de peste două decenii.
Documentul are 77 de articole, grupate în nouă capitole, și reglementează mai multe etape din existența unei formațiuni politice, de la înființare până la dizolvare și radiere. Proiectul se află în prezent în etapa de consultare publică, iar observațiile pot fi transmise până la 20 septembrie.
Potrivit proiectului, noua lege ar urma să intre în vigoare la trei luni de la publicarea în Monitorul Oficial, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2027, în cazul în care va fi adoptată de Parlament și, dacă va fi cazul, va trece de controlul Curții Constituționale.
100 de membri fondatori pentru înființarea unui partid
Una dintre cele mai importante modificări propuse vizează numărul minim de persoane necesare pentru înființarea unui partid politic.
În prezent, pragul este de trei membri fondatori. Proiectul AEP propune creșterea acestuia la 100 de membri fondatori, cu obligația ca lista să asigure reprezentarea ambelor sexe.
Fondatorii ar putea fi cetățeni români cu drept de vot sau cetățeni ai altor state membre ale Uniunii Europene care au domiciliul ori reședința în România și drept de vot.
AEP indică în document și câteva comparații europene: în Croația sunt necesari 100 de membri, în Grecia 200, în Bulgaria 500, iar în Lituania 2.000.
Partidele deja înregistrate pe baza actualului prag de trei membri nu ar urma să fie desființate automat. Acestea ar avea la dispoziție șase luni de la intrarea în vigoare a noii legi pentru a-și adapta actele constitutive. În caz contrar, nerespectarea termenului ar putea constitui motiv de dizolvare pentru inactivitate.
AEP ar prelua procedura de înregistrare a partidelor
O altă schimbare importantă privește instituția care se ocupă de înregistrarea partidelor.
În prezent, cererile sunt depuse la Tribunalul București. Potrivit proiectului, procedura ar urma să fie mutată la Autoritatea Electorală Permanentă.
Cererile ar fi analizate de completuri formate din cinci membri ai AEP, desemnați și repartizați aleatoriu. Acestea ar verifica inclusiv respectarea condițiilor privind denumirea și semnul partidului.
AEP ar urma să se pronunțe în cel mult 30 de zile de la depunerea cererii. Hotărârea ar putea fi contestată în termen de 10 zile la Curtea de Apel București, care ar trebui să soluționeze plângerea în cel mult 10 zile.
Reguli mai stricte pentru denumirea și sigla partidelor
Proiectul introduce reguli suplimentare pentru a evita situațiile în care denumirea sau sigla unei formațiuni poate fi confundată cu cea a unui alt partid.
Potrivit documentului, denumirea și semnul partidului trebuie să fie atât disponibile, cât și distincte de cele ale altor formațiuni politice. Sunt vizate inclusiv denumirile sau semnele care ar putea crea confuzie în rândul alegătorilor.
Proiectul stabilește și că anumite cuvinte asociate instituțiilor statului sau unor profesii reglementate nu ar putea fi folosite în denumirile partidelor dacă ar putea genera confuzie.
În același timp, dreptul exclusiv asupra denumirii unei formațiuni ar urma să existe pe durata existenței partidului și să înceteze la radierea acestuia. Persoanele interesate ar putea solicita în avans verificarea și rezervarea unei denumiri și a unui semn pentru o perioadă de 60 de zile.
Mandatele conducerilor de partid ar fi limitate la patru ani
Proiectul AEP propune și noi reguli privind conducerea formațiunilor politice.
Persoanele care dețin funcții de conducere sau coordonare ar urma să fie alese prin vot secret, pentru mandate de cel mult patru ani. Mandatele ar putea fi reînnoite, în condițiile stabilite de partid și de lege.
Mandatele interimare nu ar putea depăși șase luni. Adunarea generală, considerată organul suprem de conducere al partidului, ar trebui să se întrunească cel puțin o dată la patru ani.
Proiectul permite și organizarea adunărilor generale prin mijloace electronice de comunicare la distanță.
Noi reguli pentru excluderea membrilor
Documentul introduce și garanții procedurale pentru membrii de partid care sunt supuși unor proceduri disciplinare.
În cazul unei excluderi, persoana vizată trebuie să fie informată cu privire la acuzații și să aibă dreptul la apărare și la contestarea deciziei în cadrul procedurilor interne.
Decizia de excludere ar urma să fie adoptată prin vot secret, motivată și comunicată celor interesați în cel mult cinci zile de la adoptare.
Proiectul stabilește, de asemenea, că membrii de partid nu ar putea folosi calitatea politică în interes personal și interzice promovarea violenței, extremismului, discriminării, discursului de ură sau a informațiilor false răspândite în mod deliberat.
Fundațiile politice, reglementate explicit
O noutate a proiectului este reglementarea explicită a fundațiilor politice.
Un partid ar putea înființa o singură astfel de fundație, destinată activităților de cercetare, educație și formare politică. Patrimoniul inițial ar trebui să fie de cel puțin 10 salarii minime brute pe țară.
Proiectul stabilește însă o separare între fundațiile politice și activitatea electorală. Acestea nu ar putea finanța activitățile de promovare politică sau electorală ale partidelor, alianțelor, organizațiilor de campanie sau candidaților.
Când poate fi dizolvat un partid
Proiectul introduce și criterii mai precise privind inactivitatea unui partid politic.
Printre situațiile care pot conduce la dizolvare se află lipsa unei adunări generale timp de patru ani, absența organelor de conducere alese timp de un an, nedepunerea situațiilor financiare timp de doi ani consecutivi și neparticiparea cu candidați la două scrutinuri succesive organizate la termen.
La dizolvarea unei formațiuni, lichidarea patrimoniului ar urma să fie realizată de practicieni în insolvență autorizați, iar activul net rămas ar intra în proprietatea statului.
Amenzi de până la 80.000 de lei pentru nerespectarea obligațiilor
Noua lege ar introduce și un regim contravențional pentru anumite încălcări ale obligațiilor de transparență.
Amenzile propuse sunt cuprinse între 20.000 și 80.000 de lei pentru partidele care nu publică informațiile obligatorii pe site, nu adoptă un cod intern de etică sau nu transmit la timp către AEP documentele și modificările prevăzute de lege.
Câte partide politice sunt înregistrate în România
Potrivit datelor prezentate în materialul de bază, în registrul partidelor administrat de Tribunalul București au fost înregistrate, de la Revoluție până în prezent, 395 de partide politice.
Dintre acestea, aproximativ 298 sunt active, în timp ce celelalte au fost radiate, dizolvate, absorbite prin fuziune sau au avut cererea de reînregistrare respinsă.
În perioada 1 ianuarie 2025 – 23 iunie 2026 au fost înregistrate 42 de formațiuni noi, conform datelor prezentate în material. Ritmul înregistrărilor reprezintă unul dintre argumentele invocate de AEP pentru modificarea regulilor privind înființarea și menținerea partidelor.
Cristian Pîrvulescu critică proiectul AEP
Proiectul este însă contestat de politologul Cristian Pîrvulescu, care consideră că problema principală a sistemului de partide nu este numărul formațiunilor înregistrate.
În opinia sa, creșterea numărului minim de fondatori ar putea limita competiția politică. Pîrvulescu susține că înregistrarea unui partid ar trebui să rămână în principal o procedură formală, iar selecția formațiunilor politice să fie făcută de alegători prin vot.
Politologul critică și extinderea atribuțiilor AEP, susținând că autoritatea ar trebui mai întâi să își rezolve problemele legate de verificarea și auditarea formațiunilor politice. Acestea sunt însă opiniile exprimate de Pîrvulescu și reprezintă o perspectivă critică asupra proiectului.
Ce urmează pentru noua Lege a partidelor politice
Proiectul se află încă în consultare publică, astfel că prevederile sale nu reprezintă în acest moment reguli aflate în vigoare.
AEP urmează să analizeze observațiile primite, iar traseul legislativ poate include adoptarea de către Parlament și, dacă va fi cazul, verificarea de către Curtea Constituțională. Potrivit documentului, autoritatea intenționează ca, după finalizarea dezbaterilor, proiectul să fie transmis unui guvern cu puteri depline pentru adoptare prin ordonanță de urgență sau unor grupuri parlamentare pentru preluarea ca inițiativă legislativă.
Prin urmare, principalele modificări propuse de AEP — 100 de membri fondatori, reguli mai stricte pentru denumiri și sigle, mandate de cel mult patru ani și criterii suplimentare pentru dizolvarea partidelor inactive — sunt în această etapă propuneri legislative și pot fi modificate înainte de intrarea eventuală în vigoare a noii legi.
Actualitate
Statul dă bani pentru baterii de stocare: cine poate primi finanțare și cât este suma maximă
Statul dă bani pentru baterii de stocare: cine poate primi finanțare și cât este suma maximă
Statul pregătește un nou program de sprijin pentru prosumatorii care vor să își instaleze baterii de stocare pentru energia produsă de panourile fotovoltaice. Ghidul programului a fost finalizat și publicat în Monitorul Oficial, iar finanțarea poate ajunge la 15.000 de lei pentru un beneficiar.
Programul, gestionat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), are un buget total de 400 de milioane de lei și este destinat persoanelor fizice care au calitatea de prosumator.
Cine poate primi bani pentru bateria de stocare
Finanțarea este destinată persoanelor fizice care își produc singure energia electrică și o utilizează pentru consumul propriu, inclusiv celor care au instalate panouri fotovoltaice.
Potrivit regulilor finale ale programului, sprijinul poate fi solicitat pentru instalarea unei noi capacități de stocare.
Un element important este că persoanele care au beneficiat anterior de alte programe de sprijin nu sunt excluse automat. Acestea pot solicita finanțare în aceleași condiții ca ceilalți prosumatori, dacă îndeplinesc criteriile de eligibilitate.
Care este suma maximă acordată de stat
Prin program, AFM poate acoperi maximum 75% din valoarea proiectului, dar finanțarea nu poate depăși 15.000 de lei, TVA inclusă.
În același timp, ghidul stabilește un standard de cost maxim eligibil de 1.500 de lei/kWh, TVA inclusă.
De exemplu, pentru o baterie de 10 kWh, valoarea eligibilă calculată în funcție de acest standard poate ajunge la 15.000 de lei. Finanțarea efectivă va ține însă cont și de regula potrivit căreia AFM suportă cel mult 75% din valoarea proiectului.
Bateria trebuie să aibă minimum 10 kWh
Una dintre modificările importante aduse ghidului este reducerea capacității minime eligibile.
Inițial, proiectul prevedea o capacitate minimă de 12 kWh, însă în forma finală aceasta a fost redusă la 10 kWh.
Pentru punctaj, capacitatea sistemului contează. Punctajul maxim aferent acestui criteriu se acordă pentru o capacitate de 20 kWh.
Asta înseamnă că instalarea unei baterii mai mari de 20 kWh nu aduce puncte suplimentare. În plus, finanțarea AFM rămâne plafonată la 15.000 de lei.
Cum se acordă punctajul
Regulile finale prevăd două criterii principale de punctare, fiecare cu o pondere de maximum 50 de puncte.
Punctajul este acordat în funcție de:
- contribuția proprie a beneficiarului;
- capacitatea sistemului de stocare.
A fost eliminat criteriul care lua în calcul puterea instalației fotovoltaice. Acesta putea favoriza gospodăriile care aveau sisteme fotovoltaice de mari dimensiuni.
Prin modificarea regulilor, autoritățile susțin că programul ar trebui să fie mai echitabil pentru prosumatori.
Ce condiții trebuie să îndeplinească bateria
Nu orice sistem de stocare va putea fi finanțat prin program.
Ghidul stabilește mai multe cerințe tehnice. Printre acestea se numără o durată minimă de funcționare a bateriei de 5.000 de cicluri de încărcare-descărcare.
Cerința este mai strictă decât cea din proiectul inițial, unde erau prevăzute minimum 3.000 de cicluri.
De asemenea, sistemul finanțat trebuie să includă un BMS (Battery Management System). Acesta are rolul de a monitoriza parametrii bateriei și de a contribui la protejarea echipamentului.
O altă condiție este ca sistemul să permită încărcarea automată a bateriei din surplusul de energie produs de instalația fotovoltaică.
Dacă ai deja o baterie, mai poți fi eligibil
O altă modificare importantă este legată de persoanele care dețin deja o baterie.
În forma finală a ghidului, simplul fapt că un prosumator are deja instalat un sistem de stocare nu mai reprezintă, prin el însuși, un criteriu de neeligibilitate.
Prin urmare, existența unei baterii instalate anterior nu duce automat la respingerea solicitării. Eligibilitatea trebuie analizată însă în funcție de toate condițiile prevăzute în program.
Factura de energie poate fi mai veche
Au fost modificate și unele dintre condițiile privind documentele necesare la înscriere.
Factura de energie electrică depusă de solicitant poate avea acum o vechime de cel mult șase luni.
În proiectul inițial, limita era de trei luni.
Ghidul a fost modificat după peste 200 de propuneri
Forma finală a programului vine după o perioadă de consultare publică în care au fost transmise peste 200 de puncte de vedere.
Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a precizat că observațiile au venit de la persoane fizice, asociații profesionale, companii, instalatori și specialiști din domeniu.
Potrivit acesteia, propunerile au contribuit la modificarea unor prevederi astfel încât programul să fie mai accesibil și mai bine adaptat nevoilor prosumatorilor.
Printre schimbările introduse se numără reducerea capacității minime de la 12 la 10 kWh, modificarea criteriilor de punctaj și stabilirea plafonului de 15.000 de lei pentru finanțarea AFM.
Programul pentru baterii are un buget de 400 de milioane de lei
Bugetul total al programului este de 400 de milioane de lei.
Prin acest mecanism, autoritățile urmăresc să încurajeze prosumatorii să stocheze energia produsă de panourile fotovoltaice, în loc ca surplusul să fie consumat sau livrat imediat în rețea.
Pentru gospodării, o baterie poate permite utilizarea unei cantități mai mari din energia produsă în timpul zilei și pe parcursul serii sau în perioadele în care producția fotovoltaică este redusă.
Programul vine pe fondul discuțiilor despre securitatea energetică
Lansarea programului are loc într-un context în care autoritățile acordă o atenție tot mai mare securității energetice și capacității de stocare.
Scăderea debitului Dunării și oprirea temporară a celor două reactoare de la Cernavodă au contribuit la apariția unor probleme de aprovizionare cu energie pentru marii consumatori industriali.
În mai multe localități din țară, autoritățile au luat sau au analizat măsuri de reducere a consumului, inclusiv diminuarea iluminatului public.
Pentru consumatorii casnici, situația nu a însemnat însă, la acel moment, o afectare directă a alimentării cu energie.
Pe scurt: cât primește un prosumator pentru baterie
Programul AFM pentru baterii de stocare prevede:
- buget total: 400 de milioane de lei;
- beneficiari: persoane fizice care au calitatea de prosumator;
- finanțare: maximum 75% din valoarea proiectului;
- plafon AFM: 15.000 de lei, TVA inclusă;
- capacitate minimă eligibilă: 10 kWh;
- punctaj maxim pentru capacitatea de stocare: la 20 kWh;
- standard de cost maxim eligibil: 1.500 lei/kWh, TVA inclusă;
- durata minimă a bateriei: 5.000 de cicluri;
- sistemul trebuie să includă BMS;
- bateria trebuie să poată fi încărcată automat din surplusul produs de panourile fotovoltaice;
- factura de energie folosită la înscriere poate avea o vechime de maximum șase luni.
Pentru prosumatorii care vor să își monteze o baterie, programul poate reduce semnificativ costul investiției. Totuși, suma de 15.000 de lei reprezintă valoarea maximă a finanțării, nu o sumă acordată automat fiecărui beneficiar.
Actualitate
Anacondă de peste doi metri, capturată pe malul Dunării în Germania. O femeie a alertat autoritățile
Anacondă de peste doi metri, capturată pe malul Dunării în Germania. O femeie a alertat autoritățile
O apariție neobișnuită a avut loc pe malul Dunării, în Bavaria de Jos, unde o femeie a observat un șarpe de peste doi metri lungime care se încălzea la soare. Reptila s-a dovedit a fi o anacondă sud-americană, specie care nu trăiește în mod natural în Europa.
Femeia, în vârstă de 66 de ani, se plimba în apropierea localității Kirchroth, în districtul Straubing-Bogen, când a observat șarpele. Și-a dat seama că reptila nu seamănă cu speciile întâlnite în mod obișnuit în zonă și a alertat autoritățile, potrivit Euronews.
Anaconda a fost găsită pe malul Dunării
În regiunea respectivă pot fi întâlniți șerpi precum șarpele de iarbă sau șarpele lui Esculap. Ambele sunt specii neveninoase, iar unele exemplare pot ajunge la dimensiuni impresionante.
Reptila observată de femeie era însă mult mai neobișnuită pentru fauna locală. Polițiștii și pompierii au ajuns la fața locului împreună cu un specialist în reptile, care a identificat animalul drept o anacondă originară din America de Sud.
Șarpele avea o lungime de peste doi metri și, potrivit informațiilor disponibile, nu a opus rezistență în momentul capturării.
Reptila ar fi fost ținută în captivitate
Comportamentul anacondei i-a făcut pe specialiști să creadă că animalul fusese ținut în captivitate pentru o perioadă îndelungată.
Rămâne însă neclar cum a ajuns reptila pe malul Dunării și cine a deținut-o. Prezența unei anaconde în libertate este neobișnuită în Germania, având în vedere că habitatul natural al acestor șerpi se află în regiunile tropicale din America de Sud.
În Bavaria, deținerea unor șerpi constrictori de mari dimensiuni este supusă unor reguli stricte. Aceste animale sunt încadrate în categoria speciilor sălbatice considerate periculoase, iar proprietarii trebuie să respecte condițiile prevăzute de legislația landului.
Cât de mari pot ajunge anacondele
Anacondele sunt printre cei mai mari șerpi din lume. În funcție de specie și de exemplar, acestea pot atinge dimensiuni foarte mari, femelele fiind considerabil mai mari decât masculii.
În mediul natural, anacondele se hrănesc cu o varietate de animale, iar pe măsură ce cresc pot vâna prăzi de dimensiuni mai mari, inclusiv mamifere și alte reptile.
Anacondele nu sunt veninoase. Ele își imobilizează prada prin constricție și apoi o înghit întreagă.
Pentru locuitorii din Kirchroth, întâlnirea cu o anacondă pe malul Dunării a fost, însă, departe de o situație obișnuită. Intervenția rapidă a autorităților a făcut ca reptila să fie capturată fără ca incidentul să se soldeze cu victime.
Actualitate
Nicușor Dan, despre vizita la baza aeriană din Rovaniemi: România și Finlanda își pot consolida cooperarea în domeniul apărării
Nicușor Dan, despre vizita la baza aeriană din Rovaniemi: România și Finlanda își pot consolida cooperarea în domeniul apărării

Președintele Nicușor Dan a declarat că vizita la Lapland Air Wing, în Rovaniemi, Finlanda, i-a oferit ocazia să vadă modul în care este organizată apărarea flancului nordic al NATO. Vizita a avut loc în marja Summitului European dedicat Regiunii Arctice.
Nicușor Dan a apreciat primirea și profesionalismul Forțelor Aeriene finlandeze și a subliniat că România și Finlanda, deși se află la extremitățile geografice ale aceluiași flanc al NATO, au direcții comune în ceea ce privește dezvoltarea capabilităților aeriene.
Nicușor Dan, despre F-35 și colaborarea dintre România și Finlanda
Potrivit președintelui, baza aeriană din Rovaniemi va fi prima din Finlanda care va introduce aeronavele F-35 în serviciu.
„România urmează aceeași direcție, prin tranziția, în anii următori, de la F-16 la F-35”, a transmis Nicușor Dan.
România operează în prezent aeronave F-16, iar trecerea la F-35 va presupune o serie de schimbări în ceea ce privește pregătirea personalului, infrastructura și mentenanța.
Nicușor Dan a evidențiat posibilitatea unui schimb de experiență între cele două țări în mai multe domenii.
„Avem multe de învățat unii de la ceilalți, de la pregătirea piloților și infrastructura bazelor aeriene, până la mentenanță și producția industrială”, a declarat președintele.
Cooperare de la Arctica până la Marea Neagră
Președintele României a transmis că țara noastră își dorește aprofundarea cooperării cu Finlanda în domeniul apărării.
În acest context, Nicușor Dan a subliniat importanța puterii aeriene pentru cooperarea europeană și aliată.
„Puterea aeriană este una dintre cele mai clare expresii ale solidarității europene și aliate, din Arctica până la Marea Neagră”, a afirmat Nicușor Dan.
Declarațiile au fost făcute în contextul vizitei la Lapland Air Wing și al discuțiilor privind cooperarea în domeniul apărării aeriene și dezvoltarea capabilităților F-35 ale României și Finlandei.
-
Actualitateacum 4 aniO rachetă ce aparține forțelor rusești a căzut, luni dimineață, în Republica Moldova, după ce a fost doborâtă de de armata ucraineană
-
Actualitateacum 4 ani308.500.000 lei bani europeni pentru timișoreni! Asta înseamnă 8 troleibuze noi, 30 de autobuze electrice noi și 17 tramvaie noi.
-
Actualitateacum 6 aniAmenzi de până la 2.500 de lei pentru cei care merg, de astăzi, în afara localității fără declarație sau care nu poartă mască în spațiile publice închise !
-
Actualitateacum 6 aniBĂUTURĂ SI ȚIGĂRI, asta arată GUVERNUL Orban!
-
Actualitateacum 6 aniCE SE ÎNTÂMPLĂ CU PERSOANELE CARE VIN DIN ALTE ȚĂRI DIN 15 IUNIE!?
-
Actualitateacum 6 aniDr.Virgil Musta, medicul care a făcut minuni la Timișoara, pentru pacienții cu COVID-19, vorbește despre controversatul medicament Hidroxiclorochină!
-
Actualitateacum 6 aniAccident sambata dupa-amiaza la Sannicolau Mare!
-
Actualitateacum 6 aniDe azi, toate persoanele care sosesc în România intră în izolare obligatorie!
