România, sub presiunea Bruxelles-ului din cauza „amendamentului Fritz”. În joc sunt 770 de milioane de euro din PNRR
Comisia Europeană a cerut autorităților române clarificări privind noua Lege a integrității și, în special, prevederea cunoscută drept „amendamentul Fritz”, adoptată în Parlament cu susținerea PSD și AUR. Miza depășește însă disputa politică internă: reforma este legată de un jalon din PNRR și de o plată de aproximativ 770 de milioane de euro.
Potrivit informațiilor publicate de G4Media, Executivul european a transmis autorităților de la București o serie de întrebări privind efectele noii legislații și compatibilitatea acesteia cu principiile dreptului european.
În centrul discuției se află caracterul retroactiv al prevederii care poate duce la încetarea mandatelor unor aleși sau demnitari pentru situații de incompatibilitate ori conflict de interese constatate anterior intrării în vigoare a noii legi.
Comisia Europeană cere explicații României
Bruxelles-ul vrea să afle cum justifică autoritățile române aplicarea noilor consecințe juridice unor situații produse înainte de intrarea în vigoare a Legii integrității.
Printre aspectele care ridică semne de întrebare se numără respectarea principiilor securității juridice, proporționalității și neretroactivității.
Comisia Europeană solicită, potrivit informațiilor apărute în presă, și explicații referitoare la modul în care este stabilită sancțiunea pentru fiecare persoană afectată.
O problemă importantă este dacă pierderea mandatului intervine automat sau dacă există o analiză individuală care să țină cont de gravitatea situației.
De asemenea, autoritățile europene vor să afle dacă persoanele vizate au la dispoziție căi efective prin care pot contesta încetarea mandatului.
Ce este „amendamentul Fritz”
Denumirea de „amendamentul Fritz” vine de la efectele pe care modificarea legislativă le poate avea asupra primarului Timișoarei și liderului USR, Dominic Fritz.
Prevederea stabilește consecințe asupra mandatelor persoanelor vizate de decizii privind incompatibilitatea sau conflictul de interese, inclusiv în situații anterioare intrării în vigoare a noii legislații.
Tocmai această aplicare asupra unor situații juridice deja existente a provocat controversa.
Criticii amendamentului susțin că o persoană nu ar trebui să suporte, în baza unei legi noi, o sancțiune suplimentară pentru o situație produsă și analizată sub legislația existentă anterior.
Subiectul a ajuns și la Curtea Constituțională, care a validat prevederea contestată.
De ce sunt importante cele 770 de milioane de euro din PNRR
Disputa juridică are și o miză financiară majoră.
Legea integrității este legată de reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Comisia Europeană a precizat anterior că această reformă va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată a României.
În discuție se află aproximativ 770 de milioane de euro.
Asta nu înseamnă că România a pierdut deja banii. Comisia trebuie să evalueze dacă reforma adoptată la București îndeplinește condițiile asumate prin PNRR.
Solicitarea de clarificări arată însă că Bruxelles-ul are întrebări legate de forma în care legislația a fost adoptată și de efectele acesteia.
Bruxelles-ul vrea să știe câte persoane sunt afectate
Un alt punct important îl reprezintă efectele concrete ale legii.
Comisia Europeană solicită informații despre numărul persoanelor care ar putea fi afectate de noile prevederi și despre natura juridică a măsurii privind încetarea mandatului.
Autoritățile române trebuie să explice inclusiv dacă instanțele au posibilitatea de a analiza individual cazurile și dacă pot evita aplicarea celei mai dure consecințe atunci când faptele sunt de o gravitate redusă.
În esență, Bruxelles-ul încearcă să stabilească dacă sancțiunea este proporțională și dacă persoanele vizate beneficiază de suficiente garanții juridice.
Principiul neretroactivității, în centrul controversei
Una dintre cele mai sensibile întrebări este legată de aplicarea în timp a legii.
Principiul neretroactivității presupune, în termeni simpli, că o lege nouă nu ar trebui să schimbe ulterior consecințele juridice ale unor fapte sau situații produse înainte ca aceasta să intre în vigoare, cu excepțiile prevăzute de sistemul juridic.
În cazul Legii integrității, controversa apare tocmai pentru că noile prevederi pot produce efecte asupra unor aleși ale căror situații de incompatibilitate sau conflict de interese au fost stabilite anterior.
Comisia Europeană vrea să afle cum consideră România că această soluție legislativă poate fi compatibilă cu principiile generale ale dreptului european.
Dominic Fritz, în centrul disputei politice
Cazul lui Dominic Fritz a transformat dezbaterea juridică într-una puternic politizată.
Liderii PPE și Renew Europe au intervenit anterior în dispută și au solicitat Comisiei Europene să analizeze modificările aduse Legii integrității înainte de plata fondurilor aferente reformei.
Aceștia au susținut că amendamentul ar ridica probleme privind statul de drept și drepturile conferite cetățenilor europeni.
Comisia Europeană a confirmat anterior că Legea integrității urmează să fie analizată în cadrul ultimei cereri de plată din PNRR.
Nicușor Dan a promulgat legea, dar a cerut Parlamentului să reia discuțiile
Președintele Nicușor Dan a promulgat Legea integrității la finalul lunii august, invocând inclusiv riscul ca România să piardă bani din PNRR dacă actul normativ nu era adoptat în termen.
Șeful statului precizase însă că își menține argumentele formulate anterior în sesizarea de neconstituționalitate și a cerut Parlamentului să reia dezbaterea asupra legii în sesiunea de toamnă.
Situația este astfel una neobișnuită: România a adoptat legea pentru a respecta calendarul PNRR, însă tocmai conținutul acesteia ar putea deveni o problemă în procesul de evaluare europeană.
Ce urmează pentru România
Autoritățile de la București trebuie să răspundă solicitărilor Comisiei Europene și să explice în detaliu modul în care vor fi aplicate noile prevederi.
Răspunsurile vor conta în evaluarea reformei privind integritatea și, implicit, în analiza ultimei cereri de plată din PNRR.
În acest moment, cele 770 de milioane de euro nu pot fi considerate pierdute. În același timp, solicitarea de clarificări venită de la Bruxelles arată că adoptarea legii nu închide automat jalonul.
Comisia Europeană trebuie să stabilească dacă România a îndeplinit reforma nu doar formal, prin adoptarea unei legi, ci și în acord cu cerințele PNRR și cu principiile dreptului Uniunii Europene.
Post Views: 114