stiriacum.ro

Suntem sociabili

Editorial

Cu crăița Liliana la DNA și ANAF!

Publicat

în

 

Trebuie analizată și relația prin aparițiile fără număr la TVR Timișoara ale „crăiței” Liliana Laichici, la barter cu plățile pentru festivalurile unde organizatori și prezentatori sunt angajate ale Televiziunii Române.

Cu cele cinci case din Dumbrăvița, „crăița” Liliana este impozitată de ANAF??? Veniturile din cântări, mai mult pe la rugi, că la nunți nu prea are căutare, sunt impozitate de ANAF???

Directoarea pusă cu mâna politic prin 2013 manevrează milioane de euro anual. A ajuns o „baroneasă” a muzicii populare din Banat. Președinții CJ Timiș, de la Titu Bojin, Călin Dobra și Alin Nica, s-au lăsat adormiți de cântecul de sirenă al „crăiței” Liliana, alocându-i milioane de euro anual.

La austeritatea impusă de guvernul Bolojan, bugetul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș va fi și în 2026 tot de milioane??? Întrebăm pe Alfred Simonis???

Pe afacerile cu spectacolul filmat fără rost de Pro Datina și echipamentele CJ Timiș folosite pe la concerte private se va uita cineva??? O sesizare a DNA este necesară. Înainte de o prelungire a mandatului dnei Laichici, actualul președinte al CJ Timiș, Alfred Simonis, să ia la puricat mafia din Centrul de Cultură. Sunt bani publici în care Liliana Laichici joacă brâul cu câteva crăițe de-ale ei.

 

În spațiul cultural timișean, numele Lilianei Laichici, manager al Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș (CECaRT), revine tot mai des în discuții care ridică semne de întrebare serioase. Nu vorbim despre simple nemulțumiri artistice sau orgolii profesionale, ci despre decizii manageriale controversate, care – în lipsa unor explicații clare – ajung să fie percepute drept motive legitime pentru asumarea responsabilității, inclusiv prin demisie.

Unul dintre episoadele invocate frecvent de oameni din breaslă datează din perioada pandemiei, când, potrivit mai multor relatări publice, ar fi fost organizat un spectacol la Opera din Timișoara, cu ușile închise, în colaborare cu asociația Pro Datina. Contextul era unul extrem de sensibil: restricții dure, reguli sanitare stricte, frică generalizată. Tocmai de aceea, orice abatere de la norme trebuia tratată cu maximă responsabilitate. În lipsa unor clarificări oficiale, persistă percepția că regulile ar fi fost ignorate, iar consecințele – îmbolnăviri în rândul participanților – ar fi fost tratate cu o ușurință greu de acceptat.

Mai grav, spun unii dintre cei implicați atunci, este sentimentul de injustiție care a urmat: artiști plătiți simbolic, cu sume considerate jignitoare raportat la efort și risc, în timp ce bugetele totale ale proiectului ar fi fost consistente. Chiar dacă aceste afirmații necesită o verificare riguroasă, ele nu pot fi pur și simplu ignorate. Un manager public are obligația nu doar de a respecta legea, ci și de a inspira încredere și corectitudine.

La acestea se adaugă alte controverse, precum achizițiile realizate prin SEAP – de pildă, un mixer audio de zeci de mii de euro, despre care se vorbește că ar fi folosit inclusiv în scopuri personale. Faptul că astfel de subiecte circulă în spațiul public, fără a fi lămurite transparent, afectează nu doar imaginea managerului, ci și credibilitatea instituției și a Ansamblului Banatul, care ar trebui să beneficieze exclusiv de aceste investiții.

Nu este lipsit de relevanță nici faptul că până și la nivelul conducerii Consiliului Județean Timiș se vorbește, neoficial, despre rezerve legate de alocările financiare viitoare. Când finanțatorul public „cade pe gânduri”, este un semnal că ceva nu funcționează așa cum ar trebui.

Iar lista nu se oprește aici. Discuțiile despre angajări „în familie” sau pe criterii discutabile completează un tablou care, chiar dacă nu este încă dovedit juridic, este suficient de problematic moral și administrativ.

Un editorial nu este o sentință. Este un semnal de alarmă. Într-o instituție publică de cultură, unde banii sunt ai contribuabililor, iar artiștii ar trebui protejați, nu expuși, transparența și responsabilitatea nu sunt opționale. Atunci când suspiciunile se adună, iar explicațiile lipsesc, gestul firesc nu este defensiva, ci clarificarea totală a situațiilor sau, dacă acestea nu pot fi justificate, asumarea consecințelor.

Cultura nu poate fi administrată cu jumătăți de adevăr și tăceri convenabile. Iar respectul față de oameni începe cu respectul față de regulă.

 

Continuă să citești
1 Comentariu

1 Comment

  1. George

    27 ianuarie 2026 at 17:52

    Rușinos articol .Ce aveți cu Liliana Laichici useristilor doriți sa distrugeți singurul ansamblu din vestul țării.Bata-va Dumnezeu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Editorial

Liviu Gherman, „fenomenul” AUR din comuna Sânandrei, speră să ajungă primar. Nu este absolut nicio problemă, dar tu, când ești „borfaș”, ce să cauți în fruntea comunei?

Publicat

în

De către

 

(mai mult…)

Continuă să citești

Editorial

Consilierul AUR din comuna Sânandrei, Liviu Gherman, în caz de incendiu la BIARENA, își bagă soția, sigur, 100% în PUȘCĂRIE! Acolo locuiesc zeci, poate chiar sute de muncitori migranți.

Publicat

în

De către

Consilierul local AUR, Liviu Gherman, din nou în centrul controversei. Întrebările privind autorizațiile complexului administrat de soția sa rămân fără răspuns

Consilierul local AUR din Timișoara, Liviu Gherman, a participat la cea mai recentă ședință a Consiliului Local alături de deputatul AUR Titi Stoica și de consilierul județean Marcel Mihoc. Prezența acestora a atras atenția, însă în prim-plan rămân controversele legate de complexul administrat de soția consilierului, Bianca Gherman.

În urmă cu câteva săptămâni, Liviu Gherman l-a acuzat public pe primarul comunei Sânandrei, Claudiu Coman, că nu spune adevărul în legătură cu situația complexului. Totuși, în declarațiile sale, consilierul local nu a recunoscut faptul că imobilul funcționează fără autorizație de construire și fără aviz de securitate la incendiu (ISU), aspecte invocate de autoritățile locale.

Lipsa autorizațiilor, subiect evitat în declarațiile publice

În timp ce disputa dintre Liviu Gherman și administrația locală din Sânandrei continuă în spațiul public, întrebările privind legalitatea construcției și documentele necesare funcționării complexului rămân fără un răspuns clar.

Autorizația de construire și avizul ISU nu sunt simple formalități administrative. Aceste documente sunt obligatorii în cazurile prevăzute de lege și au rolul de a garanta respectarea normelor privind siguranța construcțiilor și protecția persoanelor.

În loc să ofere explicații privind lipsa acestor documente, Liviu Gherman a ales să conteste afirmațiile primarului Claudiu Coman, susținând că informațiile prezentate de edil nu sunt conforme cu realitatea.

Până în prezent, nu au fost prezentate public documente care să demonstreze că imobilul deține autorizația de construire și avizul ISU despre care s-a discutat în spațiul public.

În aceste condiții, disputa depășește sfera politică și ridică întrebări legate de responsabilitatea unui ales local. Atunci când un consilier critică autoritățile, opinia publică se așteaptă ca acesta să ofere, la rândul său, transparență și răspunsuri privind situațiile în care este implicat.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte rămâne lipsa avizului de securitate la incendiu (ISU) pentru complexul administrat de soția consilierului local, Bianca Gherman. Dacă această situație este confirmată de documentele autorităților, ea ridică semne de întrebare privind respectarea normelor de siguranță, în special în contextul în care în incintă ar locui și numeroși muncitori străini.

În cazul producerii unui incendiu, răspunderea legală pentru funcționarea obiectivului revine administratorului și proprietarilor, iar eventualele consecințe sunt stabilite de autoritățile competente și de instanțele de judecată, în funcție de circumstanțe și de prevederile legale aplicabile.

Declarația de avere, depusă cu întârziere

Un alt aspect care atrage atenția este legat de declarațiile de avere. Pe site-ul Agenției Naționale de Integritate apare disponibilă declarația de avere a lui Liviu Gherman pentru anul 2023, iar în spațiul public s-a discutat despre depunerea cu întârziere a acesteia, situație pentru care legea poate prevedea sancțiuni contravenționale.

Potrivit declarației de avere aferente anului 2022, Liviu Gherman declara că deține:

  • terenuri intravilane în Sânandrei cu suprafețe de 10.000 mp, 2.060 mp, 998 mp și 699 mp;
  • un teren intravilan în Timișoara de 856 mp;
  • un autoturism BMW fabricat în 2010;
  • o autoutilitară Mercedes Sprinter;
  • un Iveco Daily.

În aceeași declarație nu sunt menționate imobile cu destinația de locuință.

La capitolul venituri, Liviu Gherman declara aproximativ 6.506 lei încasați într-un an din indemnizația de consilier local, iar soția sa, Bianca Gherman, figura cu venituri anuale de aproximativ 9.985 lei, în calitate de director economic.

 

Cine credeți că trăiește cu MĂRUNȚIȘUL ĂSTA????!!!!

Continuă să citești

Editorial

Primarul orașului Oravița Dumitru Ursu îl doare-n cot de tot ce mișcǎ…chiar si de Curtea de Conturi

Publicat

în

De către

Când Curtea de Conturi îți spune că ai greșit, nu mai merge cu „merge și așa”

În administrația publică există multe controale, multe rapoarte și multe recomandări. Unele sunt discutabile, altele pot fi contestate, iar uneori chiar sunt anulate în instanță. Însă există situații în care concluziile sunt atât de grave încât nu mai pot fi trecute cu vederea.

Exact într-o astfel de situație se află Primăria Oravița.

O opinie contrară emisă de Curtea de Conturi nu este o simplă observație birocratică și nici o formalitate administrativă. Este unul dintre cele mai severe semnale pe care le poate primi o instituție publică. Practic, auditorii spun că situațiile financiare ale primăriei nu prezintă în mod fidel realitatea și că există probleme majore în gestionarea banilor publici.

În orice administrație responsabilă, un asemenea verdict ar fi urmat de explicații clare, asumare și măsuri rapide pentru remedierea problemelor. Pentru că banii administrației locale nu sunt ai primarului, ai viceprimarului sau ai funcționarilor. Sunt banii contribuabililor.

Raportul Curții de Conturi vorbește despre milioane de lei înregistrați incorect, despre arierate importante, despre deficiențe administrative și chiar despre sancționarea contravențională a primarului. Toate acestea nu pot fi reduse la o simplă dispută tehnică între auditori și administrație.

În politică, imaginea se construiește ușor prin fotografii de la inaugurări, promisiuni și postări pe rețelele sociale. Mult mai greu se construiește însă încrederea că fiecare leu din buget este administrat cu responsabilitate.

Dumitru Ursu conduce Primăria Oravița de mai mulți ani. Tocmai de aceea, responsabilitatea pentru modul în care funcționează administrația îi revine în primul rând celui aflat la conducere. Când lucrurile merg bine, meritul este revendicat de primar. Când apar nereguli grave constatate de instituțiile statului, aceeași regulă a responsabilității trebuie să se aplice.

Nu înseamnă că orice constatare a Curții de Conturi reprezintă automat o faptă penală și nici că cineva trebuie condamnat în piața publică înainte ca toate procedurile legale să fie finalizate. Dar înseamnă că cetățenii au dreptul să primească răspunsuri, nu justificări.

În ultimii ani, românii au devenit tot mai puțin impresionați de discursurile politice și tot mai atenți la modul în care sunt cheltuiți banii publici. Drumurile, investițiile, proiectele europene și serviciile publice nu se măsoară în comunicate de presă, ci în rezultate și în respectarea regulilor.

Oravița are nevoie de dezvoltare, nu de controverse administrative. Are nevoie ca administrația locală să demonstreze că poate gestiona transparent resursele comunității și că învață din greșeli, dacă acestea au existat.

În democrație, cea mai importantă instituție de control rămâne, până la urmă, cetățeanul. Iar atunci când un raport oficial ridică semne serioase de întrebare, cea mai proastă strategie este tăcerea. Oamenii nu cer perfecțiune de la aleșii lor. Cer însă responsabilitate, transparență și respect față de banul public.

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și