stiriacum.ro

Suntem sociabili

Învățământ

Centenarul Campusului Universitar UPT: O Aniversare de Excepție în Inima Timișoarei

Publicat

în

 

 

 

Universitatea Politehnica Timișoara a sărbătorit într-un mod grandios Centenarul Campusului Universitar UPT, evenimentul central al Zilelor Politehnicii, desfășurat la ARChA, o clădire de patrimoniu recent reamenajată într-un spațiu cultural interdisciplinar. Într-o atmosferă plină de istorie și emoție, participanții au fost martorii unui moment deosebit în evoluția prestigioasei instituții.

Cu exact 100 de ani în urmă, la 11 noiembrie 1923, Regelui Ferdinand a inaugurat prima clădire a Politehnicii, Facultatea de Mecanică Timișoara. Acest eveniment a marcat momentul de naștere al Campusului Universitar, un punct de referință în istoria universitară a Timișoarei. În acea zi memorabilă, Regele Ferdinand a rostit cuvintele care au devenit motto-ul universității: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul caruia domnesc într-insa”.

Aniversarea a debutat cu o incursiune în istoria Politehnicii, printr-o vizită la Facultatea de Mecanică, clădirea inaugurală a UPT. Participanții au avut ocazia de a retrăi atmosfera autentică a începuturilor acestei instituții de învățământ superior.

Ceremonia centrală a fost deschisă cu intonarea imnului UPT de către Horia Crișovan, un moment care a adus emoție și solemnitate. Rectorul UPT, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, a subliniat eforturile susținute pentru înființarea primei instituții de învățământ superior la Timișoara, o Politehnică care a reprezentat o inovație în această parte a Europei.

Mesajele aniversare au continuat cu contribuții remarcabile ale unor personalități precum Președintele Camerei Deputaților, Alfred Simonis, și Rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu. Un moment deosebit a fost citirea decretului regal semnat de Regele Ferdinand, care a înființat Școala Politehnică timișoreană, document expus în premieră cu sprijinul Arhivelor Naționale.

Evenimentul s-a încheiat într-un mod festiv, cu ciocnirea paharului de șampanie și un concert extraordinar susținut de Amadeus. Centenarul Campusului Universitar UPT a rămas în amintirea participanților ca o sărbătoare de excepție, marcând un secol de educație și inovație în inima Timișoarei.

Învățământ

Punct nevralgic în școala românească: Aproape jumătate dintre elevi au dificultăți la română și matematică

Publicat

în

De către

 

Punct nevralgic în școala românească: Aproape jumătate dintre elevi au dificultăți la română și matematică

Rezultatele elevilor la matematică și limba română readuc în discuție una dintre problemele majore ale sistemului de educație din România. Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, susține că datele Evaluării Naționale indică faptul că aproape jumătate dintre elevii unei generații au probleme serioase în ceea ce privește cunoștințele de bază. Oficialul anunță măsuri care vizează orele remediale, exercițiile practice, digitalizarea și o mai bună adaptare a programelor școlare.

Declarațiile vin în contextul rezultatelor PISA 2025 și al discuțiilor despre capacitatea școlii românești de a le oferi elevilor nu doar cunoștințe teoretice, ci și competențe pe care să le poată utiliza în situații concrete.

Ministrul interimar al Educației a explicat, într-un interviu acordat Radio Iași, că rezultatele slabe nu pot fi puse pe seama unei singure cauze. Absenteismul, lipsa motivației, dificultățile privind acoperirea cu personal didactic în anumite zone, modul de evaluare și felul în care sunt aplicate cunoștințele sunt printre aspectele care trebuie analizate.

Mihai Dimian: Evaluarea Națională indică probleme încă de la nivelul cunoștințelor de bază

Potrivit ministrului, rezultatele PISA trebuie analizate și în raport cu situația generației respective la Evaluarea Națională.

Dimian a arătat că, la Evaluarea Națională din 2024, aproximativ 30% dintre elevii care au susținut proba de matematică au obținut o notă sub 5. La aceștia se adaugă elevii din generația respectivă care nu s-au prezentat la examen sau nu au finalizat clasa a VIII-a în același ritm cu ceilalți.

În interpretarea ministrului, dacă analiza nu este limitată doar la cei aproximativ 150.000 de elevi care s-au prezentat la Evaluarea Națională, ci este raportată la întreaga generație, imaginea devine mai problematică.

„Înainte de a ști să aplici, trebuie să știi”, a punctat Mihai Dimian, susținând că principala provocare este legată de nivelul cunoștințelor acumulate de o parte importantă dintre elevi.

PISA și Evaluarea Națională nu măsoară însă exact aceleași lucruri. PISA evaluează elevi în vârstă de 15 ani și urmărește inclusiv capacitatea acestora de a utiliza cunoștințele pentru rezolvarea unor probleme și situații concrete. În România, 7.725 de elevi din 322 de școli au participat la evaluarea PISA 2025, reprezentând aproximativ 172.000 de elevi de 15 ani. (OECD)

De la memorarea informațiilor la aplicarea lor în viața reală

O a doua problemă semnalată de ministru este că există elevi care dețin anumite cunoștințe, dar întâmpină dificultăți atunci când trebuie să le aplice.

În acest context, Ministerul Educației urmărește o orientare mai pronunțată spre exerciții practice și situații apropiate de viața reală.

Miza este inclusiv pregătirea elevilor pentru piața muncii din următorul deceniu. Actualii elevi nu sunt pregătiți exclusiv pentru cerințele de astăzi, a argumentat ministrul, ci pentru profesii și contexte profesionale pe care le vor întâlni peste cinci sau zece ani.

Această abordare ar presupune mai multe activități practice în cadrul disciplinelor existente, fără ca soluția să fie neapărat extinderea materiei.

Absenteismul, motivația și lipsa profesorilor, printre problemele identificate

Mihai Dimian a indicat mai multe posibile explicații pentru nivelul redus de pregătire al unor elevi.

În unele cazuri este vorba despre participarea insuficientă la procesul educațional și despre un număr ridicat de absențe. În altele apare lipsa motivației pentru învățare.

Există, de asemenea, situații în care elevii sunt interesați să învețe, dar școlile se confruntă cu dificultăți privind asigurarea adecvată a cadrelor didactice.

Datele PISA 2025 adaugă însă o nuanță importantă acestei discuții: 13% dintre elevii români se aflau în școli în care directorii au declarat că procesul de predare era afectat, cel puțin într-o anumită măsură, de lipsa personalului didactic, comparativ cu o medie OECD de 39%. (OECD)

Prin urmare, rezultatele educaționale trebuie privite prin prisma mai multor factori, care pot varia considerabil de la o școală sau comunitate la alta.

Ministrul cere mai multă exigență la clasă

Un alt subiect abordat este diferența dintre notele obținute de elevi în timpul gimnaziului și rezultatele de la Evaluarea Națională.

Ministrul consideră problematică situația în care un elev ajunge în clasele VI-VIII cu medii în jurul notei 5 la matematică, iar la Evaluarea Națională obține nota 2 sau 3.

În opinia sa, această diferență poate indica necesitatea unei evaluări mai exigente și mai apropiate de nivelul real de pregătire al elevului.

Creșterea exigenței ar trebui însoțită însă de măsuri prin care elevii care rămân în urmă să primească sprijin, inclusiv prin colaborarea dintre școală și familie.

România are mai puține ore obligatorii de instruire decât media OECD

O altă diferență importantă apare la timpul obligatoriu de instruire.

România are puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie cumulate în învățământul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media statelor OECD. Datele OECD plasează România la aproximativ 6.035 de ore, în timp ce media organizației depășește 7.600 de ore. (OECD)

Diferența nu înseamnă automat că soluția este introducerea unei cantități mai mari de materie.

Ministrul propune ca timpul disponibil să fie folosit mai eficient pentru activități practice, recuperarea decalajelor și dezvoltarea capacității elevilor de a utiliza ceea ce învață.

„Școala Altfel” și „Săptămâna verde” rămân, dar ar putea fi orientate mai mult spre activități practice

Programele „Școala Altfel” și „Săptămâna verde” nu ar urma să fie eliminate.

Ministerul dorește însă ca astfel de perioade să fie valorificate mai mult pentru aplicarea cunoștințelor în situații concrete, activități orientate către profesiile viitorului, testări digitale și utilizarea infrastructurii existente în școli.

Mihai Dimian a menționat laboratoarele de științe și laboratoarele inteligente dotate inclusiv cu tehnologii de realitate virtuală, argumentând că investițiile în infrastructură trebuie transpuse efectiv în activitatea elevilor.

Digitalizarea vine totuși cu propriile provocări. Datele PISA 2025 arată că elevii români au raportat, în medie, 1,6 ore pe zi de utilizare a dispozitivelor digitale la școală pentru activități de învățare, dar și 1,7 ore pentru activități recreative. Aproximativ 29% au declarat că ceilalți elevi sunt deseori distrași de dispozitive digitale în timpul majorității sau tuturor orelor de științe. (OECD)

Mai multe ore remediale pentru elevii care au nevoie de recuperare

Activitățile remediale se numără printre măsurile pe care Ministerul Educației intenționează să le dezvolte.

Ministrul consideră că acestea trebuie să ajungă în primul rând la elevii cu dificultăți reale de învățare, nu să fie frecventate predominant de copiii care au deja rezultate bune.

Una dintre variantele analizate este integrarea activităților remediale în norma de bază a profesorilor. Alte posibilități sunt plata lor ca ore suplimentare sau implicarea unui personal suplimentar, sub coordonarea profesorilor titulari.

Ministerul urmează să prezinte instrucțiuni și un plan de măsuri privind intervențiile propuse.

Evaluarea Națională ar putea fi mai bine corelată cu profilul ales la liceu

Mihai Dimian a ridicat și problema modului în care rezultatele Evaluării Naționale influențează admiterea la liceu.

În actualul sistem, rezultatele la matematică și limba română au o influență decisivă asupra mediei cu care elevul intră în competiția pentru un loc la liceu. Ministrul consideră că acest mecanism poate dezavantaja elevii cu aptitudini foarte bune în alte domenii.

Un elev pasionat și bine pregătit la chimie și biologie, de exemplu, poate întâmpina dificultăți în accesarea unui profil de Științe ale naturii din cauza unei note mai mici la limba română. Situația poate apărea și în cazul unui elev orientat către istorie și geografie, dar care are rezultate mai slabe la matematică.

Printre variantele puse în discuție se află introducerea unei probe suplimentare la alegere și modificarea ponderii probelor în funcție de profilul liceal pentru care optează elevul.

Programele școlare intră din nou în analiză

Ministerul Educației pregătește și o analiză a programelor școlare din învățământul preuniversitar.

Potrivit ministrului, programele pentru liceu au trecut deja printr-un proces amplu de revizuire, iar următorul pas este evaluarea modului în care conținuturile și metodele de predare pot fi mai bine adaptate nevoilor elevilor.

Direcția anunțată nu presupune doar modificarea materiei, ci și schimbarea felului în care aceasta ajunge la elev: mai multe aplicații practice, utilizarea tehnologiei, laboratoare folosite efectiv și o legătură mai vizibilă între noțiunile predate și situațiile întâlnite în afara școlii.

Rezultatele PISA 2025 arată că problema performanței școlare rămâne una complexă. Evaluarea OECD urmărește nu doar ceea ce știu elevii de 15 ani, ci și capacitatea lor de a rezolva probleme complexe, de a gândi critic și de a comunica eficient. (OECD)

În acest context, dezbaterea privind școala românească se mută treptat de la întrebarea „câtă materie trebuie predată?” către două probleme complementare: ce cunoștințe de bază dobândesc efectiv elevii și cât de bine reușesc să le folosească în situații concrete.

Continuă să citești

Învățământ

În perioada 8–11 septembrie, reprezentanți ai Universității Politehnica Timișoara au participat la EAIE 2026, la Glasgow, unul dintre principalele evenimente europene dedicate educației internaționale.

Publicat

în

De către

În perioada 8–11 septembrie, reprezentanți ai Universității Politehnica Timișoara au participat la EAIE 2026, la Glasgow, unul dintre principalele evenimente europene dedicate educației internaționale.

UPT a fost reprezentată de Conf. univ. dr. mat. Liviu Cădariu-Brăiloiu, președintele Senatului UPT, Conf. dr. arh. Cristina-Maria Povian, coordonator în cadrul Departamentului Relații Internaționale, și Emilia Szuszmann, referent în cadrul Oficiului Studenți Internaționali.
🤝 Participarea la conferință a creat cadrul pentru întâlniri cu parteneri internaționali, discuții despre noi colaborări, mobilități și proiecte comune. Totodată, UPT a fost prezentă și în cadrul Alianței de Universități Europene E³UDRES², alături de reprezentanți ai universităților partenere.
Continuă să citești

Învățământ

O nouă recunoaștere internațională pentru comunitatea academică. Prof. univ. dr. ing. Liviu Marșavina, prorector al Universității Politehnica Timișoara, a fost ales președinte al European Structural Integrity Society

Publicat

în

De către

 

🌍 O nouă recunoaștere internațională pentru comunitatea academică #UPT!

Prof. univ. dr. ing. Liviu Marșavina, prorector al Universității Politehnica Timișoara, a fost ales președinte al European Structural Integrity Society (#ESIS), una dintre organizațiile științifice internaționale de referință în domeniul integrității structurale.

Alegerea a avut loc la Atena, în cadrul celei de-a 25-a Conferințe Europene de Mecanica Ruperii, și vine după opt ani în care profesorul Liviu Marșavina a ocupat funcția de vicepreședinte al ESIS.

Este o etapă importantă într-un parcurs început în urmă cu aproape două decenii. Din 2006, când a devenit reprezentantul României în cadrul ESIS, prof. Liviu Marșavina s-a implicat constant în activitatea și dezvoltarea societății, ajungând astăzi să îi preia conducerea.

👏 O reușită care vorbește atât despre performanța profesională, cât și despre prezența tot mai puternică a mediului academic timișorean în comunitatea științifică internațională.

Felicitări și mult succes în noul mandat!

Continuă să citești

Te-ar putea interesa și