Editorial
Nicușor Dan ar putea desemna astăzi premierul. Eugen Tomac, numele vehiculat pentru conducerea viitorului Guvern
Nicușor Dan ar putea desemna astăzi premierul. Eugen Tomac, numele vehiculat pentru conducerea viitorului Guvern
Scena politică românească se află într-un moment decisiv, după apariția informațiilor potrivit cărora președintele Nicușor Dan ar putea desemna în cursul zilei candidatul pentru funcția de prim-ministru. Surse din mediul politic indică faptul că numele aflat în centrul discuțiilor este cel al lui Eugen Tomac.
Blocaj politic după negocierile dintre partide
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, negocierile purtate în ultimele săptămâni între președinte și liderii principalelor formațiuni parlamentare nu au reușit să producă o majoritate clară pentru formarea unui nou Executiv.
Principala dificultate ar fi reprezentată de pozițiile diferite ale partidelor în ceea ce privește formula viitorului guvern și colaborarea cu PSD. În acest context, desemnarea unui premier ar putea muta negocierile într-o etapă oficială și ar oferi candidatului posibilitatea de a începe consultări pentru formarea unei majorități parlamentare.
Eugen Tomac, posibilă variantă pentru un guvern tehnocrat
Conform informațiilor vehiculate, șeful statului ar prefera o formulă de guvernare cu o componentă tehnocrată, iar Eugen Tomac este unul dintre numele luate în calcul pentru funcția de premier.
În cazul unei desemnări, acesta ar avea la dispoziție termenul prevăzut de Constituție pentru a negocia susținerea parlamentară necesară și pentru a prezenta programul de guvernare și echipa ministerială.
În spațiul public au apărut deja și speculații privind o posibilă formulă guvernamentală bazată pe miniștri cu profil tehnic și administrativ, în timp ce reprezentarea politică ar putea fi păstrată la nivelul funcțiilor de secretari de stat și al altor poziții din administrație.
Partidele, pregătite pentru decizii de urgență
Informațiile privind o posibilă nominalizare au determinat principalele partide parlamentare să ia în calcul convocarea unor ședințe de urgență pentru stabilirea poziției oficiale.
Votul din Parlament rămâne însă principala provocare pentru orice candidat la funcția de prim-ministru. Fără sprijinul unui număr suficient de parlamentari, orice formulă guvernamentală riscă să fie respinsă la votul de învestitură.
Ce prevede Constituția pentru desemnarea premierului
Constituția României stabilește că președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidelor parlamentare. Candidatul desemnat are apoi la dispoziție 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei de miniștri.
Pentru învestirea Guvernului este necesară obținerea majorității voturilor deputaților și senatorilor. În cazul unui eșec, procedura se reia prin noi consultări și o nouă desemnare.
Un test important pentru partidele parlamentare
O eventuală nominalizare a lui Eugen Tomac ar reprezenta nu doar desemnarea unui candidat la funcția de premier, ci și un test politic pentru toate formațiunile parlamentare. Fiecare partid va trebui să își clarifice poziția și să decidă dacă susține, negociază sau respinge formula propusă.
În lipsa unei confirmări oficiale din partea Administrației Prezidențiale, scenariul rămâne la nivelul informațiilor și speculațiilor politice. Totuși, orice decizie privind desemnarea unui premier va avea un impact major asupra negocierilor pentru formarea noului Guvern și asupra stabilității politice din perioada următoare.
Editorial
„Sorine, îți eliberez Timișoara, dar tu îl votezi pe Tomac premier.”
Politica românească, locul unde manualele de Științe Politice rămân fără răspunsuri
Politica din România pare să aibă o regulă nescrisă: tocmai când crezi că ai înțeles regulile jocului, acestea se schimbă.
Uneori mă întreb ce prognoze politice poate face un student care termină Științe Politice și încearcă să aplice în România teoriile învățate la facultate. Coaliții, doctrine, adversități politice, negocieri instituționale – toate ar trebui să ofere niște repere. Numai că, la noi, realitatea politică reușește deseori să fie mai complicată decât teoria.
Să luăm cazul Fritz sau, mai exact, ceea ce a ajuns să fie numit în spațiul public „amendamentul Fritz”.
Privit strict prin lentila jocului politic, apare inevitabil întrebarea: este doar o confruntare legislativă și administrativă sau în spatele ei există o negociere politică mult mai amplă?
Nu afirm că există o asemenea înțelegere. Dar merită să ne jucăm cu o ipoteză.
În centrul ei ar putea fi două personaje cu o greutate considerabilă: Sorin Grindeanu și Nicușor Dan.
Cum ar putea suna, pur ipotetic, o asemenea negociere?
„Sorine, îți eliberez Timișoara, dar tu îl votezi pe Tomac premier.”
Pare un scenariu de politică-ficțiune? Poate.
Dar politica românească ne-a demonstrat de suficiente ori că adversarii de astăzi pot deveni partenerii de mâine, iar o bătălie aparent locală poate ascunde o miză națională. Timișoara este un premiu politic important, iar funcția de prim-ministru este incomparabil mai importantă.
Într-un asemenea scenariu, Dominic Fritz n-ar mai reprezenta doar o miză locală. Ar deveni o piesă pe o tablă mult mai mare.
Iar Eugen Tomac ar putea apărea ca o variantă de compromis pentru Palatul Victoria, dacă ar exista o majoritate parlamentară dispusă să susțină o asemenea formulă.
Repet: aceasta este o ipoteză, nu informația că o asemenea negociere ar exista.
Dar tocmai aici devine interesantă politica românească.
De multe ori privim fiecare eveniment separat: o lege, un amendament, un conflict într-un partid, o declarație a unui lider, o mișcare administrativă. Poate că uneori ar trebui să privim tabla întreagă și să ne întrebăm cine câștigă dacă anumite piese sunt mutate.
Dacă „amendamentul Fritz” produce efecte politice la Timișoara, cine beneficiază?
Dacă Sorin Grindeanu își consolidează poziția politică în Banat, ce ar putea oferi în schimb la București?
Și, mai ales, ce interes ar avea președintele Nicușor Dan într-o asemenea ecuație?
Nu susțin că răspunsul este „Tomac premier”. Spun doar că, într-o țară în care alianțele imposibile au devenit posibile peste noapte, nici scenariile aparent improbabile nu trebuie eliminate înainte de a analiza cui folosesc.
Poate că nu există nicio înțelegere.
Poate că totul este exact ceea ce vedem la suprafață.
Sau poate că adevărata negociere politică nici măcar nu se poartă acolo unde se uită publicul.
În România, uneori politica nu se citește din declarațiile liderilor, ci din consecințele mișcărilor lor.
Așa că vă întreb:
Este „cazul Fritz” doar despre Fritz și Timișoara sau asistăm la o partidă politică mult mai mare?
Și cât de neverosimil vi se pare scenariul: „Timișoara pentru Grindeanu, Palatul Victoria pentru Tomac”?
Voi ce credeți?
Editorial
Liviu Gherman, „fenomenul” AUR din comuna Sânandrei, speră să ajungă primar. Nu este absolut nicio problemă, dar tu, când ești „borfaș”, ce să cauți în fruntea comunei?
Editorial
Consilierul AUR din comuna Sânandrei, Liviu Gherman, în caz de incendiu la BIARENA, își bagă soția, sigur, 100% în PUȘCĂRIE! Acolo locuiesc zeci, poate chiar sute de muncitori migranți.
Consilierul local AUR, Liviu Gherman, din nou în centrul controversei. Întrebările privind autorizațiile complexului administrat de soția sa rămân fără răspuns
Consilierul local AUR din Timișoara, Liviu Gherman, a participat la cea mai recentă ședință a Consiliului Local alături de deputatul AUR Titi Stoica și de consilierul județean Marcel Mihoc. Prezența acestora a atras atenția, însă în prim-plan rămân controversele legate de complexul administrat de soția consilierului, Bianca Gherman.
În urmă cu câteva săptămâni, Liviu Gherman l-a acuzat public pe primarul comunei Sânandrei, Claudiu Coman, că nu spune adevărul în legătură cu situația complexului. Totuși, în declarațiile sale, consilierul local nu a recunoscut faptul că imobilul funcționează fără autorizație de construire și fără aviz de securitate la incendiu (ISU), aspecte invocate de autoritățile locale.
Lipsa autorizațiilor, subiect evitat în declarațiile publice
În timp ce disputa dintre Liviu Gherman și administrația locală din Sânandrei continuă în spațiul public, întrebările privind legalitatea construcției și documentele necesare funcționării complexului rămân fără un răspuns clar.
Autorizația de construire și avizul ISU nu sunt simple formalități administrative. Aceste documente sunt obligatorii în cazurile prevăzute de lege și au rolul de a garanta respectarea normelor privind siguranța construcțiilor și protecția persoanelor.
În loc să ofere explicații privind lipsa acestor documente, Liviu Gherman a ales să conteste afirmațiile primarului Claudiu Coman, susținând că informațiile prezentate de edil nu sunt conforme cu realitatea.
Până în prezent, nu au fost prezentate public documente care să demonstreze că imobilul deține autorizația de construire și avizul ISU despre care s-a discutat în spațiul public.
În aceste condiții, disputa depășește sfera politică și ridică întrebări legate de responsabilitatea unui ales local. Atunci când un consilier critică autoritățile, opinia publică se așteaptă ca acesta să ofere, la rândul său, transparență și răspunsuri privind situațiile în care este implicat.
Unul dintre cele mai sensibile subiecte rămâne lipsa avizului de securitate la incendiu (ISU) pentru complexul administrat de soția consilierului local, Bianca Gherman. Dacă această situație este confirmată de documentele autorităților, ea ridică semne de întrebare privind respectarea normelor de siguranță, în special în contextul în care în incintă ar locui și numeroși muncitori străini.
În cazul producerii unui incendiu, răspunderea legală pentru funcționarea obiectivului revine administratorului și proprietarilor, iar eventualele consecințe sunt stabilite de autoritățile competente și de instanțele de judecată, în funcție de circumstanțe și de prevederile legale aplicabile.
Declarația de avere, depusă cu întârziere
Un alt aspect care atrage atenția este legat de declarațiile de avere. Pe site-ul Agenției Naționale de Integritate apare disponibilă declarația de avere a lui Liviu Gherman pentru anul 2023, iar în spațiul public s-a discutat despre depunerea cu întârziere a acesteia, situație pentru care legea poate prevedea sancțiuni contravenționale.
Potrivit declarației de avere aferente anului 2022, Liviu Gherman declara că deține:
- terenuri intravilane în Sânandrei cu suprafețe de 10.000 mp, 2.060 mp, 998 mp și 699 mp;
- un teren intravilan în Timișoara de 856 mp;
- un autoturism BMW fabricat în 2010;
- o autoutilitară Mercedes Sprinter;
- un Iveco Daily.
În aceeași declarație nu sunt menționate imobile cu destinația de locuință.
La capitolul venituri, Liviu Gherman declara aproximativ 6.506 lei încasați într-un an din indemnizația de consilier local, iar soția sa, Bianca Gherman, figura cu venituri anuale de aproximativ 9.985 lei, în calitate de director economic.
Cine credeți că trăiește cu MĂRUNȚIȘUL ĂSTA????!!!!
-
Actualitateacum 4 aniO rachetă ce aparține forțelor rusești a căzut, luni dimineață, în Republica Moldova, după ce a fost doborâtă de de armata ucraineană
-
Actualitateacum 4 ani308.500.000 lei bani europeni pentru timișoreni! Asta înseamnă 8 troleibuze noi, 30 de autobuze electrice noi și 17 tramvaie noi.
-
Actualitateacum 6 aniAmenzi de până la 2.500 de lei pentru cei care merg, de astăzi, în afara localității fără declarație sau care nu poartă mască în spațiile publice închise !
-
Actualitateacum 6 aniBĂUTURĂ SI ȚIGĂRI, asta arată GUVERNUL Orban!
-
Actualitateacum 6 aniCE SE ÎNTÂMPLĂ CU PERSOANELE CARE VIN DIN ALTE ȚĂRI DIN 15 IUNIE!?
-
Actualitateacum 6 aniDr.Virgil Musta, medicul care a făcut minuni la Timișoara, pentru pacienții cu COVID-19, vorbește despre controversatul medicament Hidroxiclorochină!
-
Actualitateacum 6 aniAccident sambata dupa-amiaza la Sannicolau Mare!
-
Actualitateacum 6 aniDe azi, toate persoanele care sosesc în România intră în izolare obligatorie!
