Actualitate
Uriașele retrocedări din Retezat au fost declarate ilegale
Uriașele retrocedări din Retezat au fost declarate ilegale
Tribunalul Hunedoara a decis, după 13 ani de la începerea procesului, că retrocedările unor suprafețe uriașe de teren din Retezat, către presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy, au fost făcute ilegal.
Presupusele moștenitoare ale familiei Kendeffy au obținut nelegal, în 2006, titluri de proprietate pentru circa 10.000 de hectare în masivul Retezat, a stabilit, joi, Tribunalul Hunedoara la capătul unui proces care a durat 13 ani.
Joi, Tribunalul Hunedoara a pronunțat sentința definitivă în „Dosarul Retezat” al retrocedărilor controversate din Retezat, relatează Adevarul.
„Instanța respinge ca nefondate recursurile civile declarate de pârâtele reclamante reconvenţional Pongracz Elisabeta (Elisabeth) şi Helene Karolyi şi de către pârâtul S.C. Rotunda SRL, împotriva sentinţei civile nr. 327/10 august 2020 pronunţată de Judecătoria Haţeg. Fără cheltuieli de judecată în prezentul recurs, urmând a fi valorificate de intimaţi, pe cale separată. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi data de 10 noiembrie 2022”, arată decizia magistraților.
Procesul celei mai controversate retrocedări de terenuri din judeţul Hunedoara a început în anul 2009 la Judecătoria Haţeg, după ce Academia Română a solicitat anularea celor trei titluri de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy.
În august 2020 magistraţii au stabilit că titlurile de proprietate emise în 2006 pe numele Mariei Kendeffy (decedată în 2016 în Austria) şi a fiicei sale, Elisabeth Pongracz, cetăţene austrice, prin care a fost retrocedată suprafaţa uriaşă din Retezat, au fost nelegale.
Instanţa de fond a stabilit că presupusele moştenitoare ale fraţilor Ludovic (Lajos) şi Gabor Kendeffy nu puteau solicita şi nu erau îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 3.679 ha şi 9.400 mp., respectiv 6.029 ha si 9.000 mp pe teritoriul comunei Râu de Mori, în cotă de 1/1, deoarece până la sfârşitul anilor ´20, statul român plătise despăgubiri juste foştilor proprietari ai terenurilor, în urma unor acorduri şi a unor procese internaţionale.
Maria Kendeffy, în calitate de noră a lui Gabor Kendeffy, avea nevoie de un certificat de moştenitor sau să fie menţionată în testament pentru a putea primi titlurile de proprietate – se arată în dosar.
Nici fiica ei, Elisabeth Pongracz, nu putea fi îndrepătăţită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Retezat, ea neavând cetăţenie română în 2005. A obţinut-o patru ani mai târziu. „Potrivit certificatului constatator emis de Ambasada României la Viena, a dobândit cetăţenia română la data de 9 septembrie 2009, ulterior formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate”, se arată în dosar.
Cele două austriece au fost împroprietărite în 2006 inclusiv cu terenuri din Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, a căror înstrăinare era interzisă, a mai stabilit instanţa de fond, potrivit minutei hotărârii.
Anul trecut, procesul retrocedării controversate a peste 10.000 de hectare de teren în Masivul Retezat către presupuşii moştenitori ai familiei Kendeffy a ajuns în blocaj, din cauza unei omisiuni.
Cauza a rămas suspendată timp de un an și jumătate la Tribunalul Hunedoara, pentru că la primul termen al recursului, magistraţii au observat că un exemplar al sentinţei date de Judecătoria Haţeg, la judecarea cauzei pe fond, nu a fost semnat de magistratul care a pronunţat-o, deşi minuta şi exemplarul aflat în mapa de şedinţe au fost semnate.
Judecarea cauzei a fost suspendată, iar dosarul a fost trimis la arhivă. „Dosarul se depune la arhiva instanţei, cauza urmând a fi repusă pe rol la stăruinţa părţii interesate”, se arăta în hotărâre.
În august 2020, la finalul în dosarul judecat pe fond, Judecătoria Haţeg a stabilit că presupuşii moştenitori ai familiei nobiliare Kendeffy au obţinut ilegal peste 10.000 de hectare de teren în Masivul Retezat, în urma unor cereri de retrocedare soluţionate de autorităţile române în anul 2006.
Lipsa cetăţeniei române, a unui testament, despăgubirile acordate de statul român în trecut familiei Kendeffy şi faptul că legea nu permite retrocedarea terenurilor dintr-un parc naţional s-au numărat printre motivele invocate de statul român prin Ministerul Finanţelor şi de Academia Română, pentru a recupera Retezatul. Motivarea soluţiei pe fond în dosarul judecat din 2009 la Haţeg confirma ilegalităţile reclamate de Academia Română.
Pe scurt, în 24 noiembrie 2005, Maria Kendeffy (decedată în 2016, la vârsta de 96 de ani) şi fiica sa Pongracz Elisabeth (cetăţean austriac, care a obţinut cetăţenia română abia în 2009) au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy Nikolaus.
Maria Kendeffy, presupusa noră a lui Gabor Kendeffy, şi-a petrecut ultimii ani din viaţă într-un azil din Viena, însă fiica şi ginerele său Vilmos Pongracz s-au ocupat de cererile de restituire a suprafeţelor uriaşe din Retezat.
În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut proprietăţile solicitate în Retezat.
Cele două moştenitoare au primit peste 10.000 de hectare de păşuni, păduri, goluri alpine, inclusiv terenurile pe care se află lacurile glaciare din Parcul Naţional Retezat şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele
Actualitate
Aproape 700.000 de euro au dispărut de la Vama Otopeni. În sacul cu bani au fost găsite doar hârtii și o bancnotă
Aproape 700.000 de euro au dispărut de la Vama Otopeni. În sacul cu bani au fost găsite doar hârtii și o bancnotă
Un caz grav a declanșat o anchetă la Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni, după ce aproape 700.000 de euro, bani reținuți în urma unui control vamal, au dispărut din spațiul în care erau depozitați. În locul sumei, autoritățile au descoperit un sac în care se aflau doar coli de hârtie și o singură bancnotă.
Autoritatea Vamală Română (AVR) a sesizat Poliția și a dispus declanșarea unui control intern pentru a stabili cum a fost posibilă dispariția banilor și cine avea responsabilitatea păstrării acestora.
Banii au fost reținuți de la un pasager venit din Dubai
Totul a început pe 9 ianuarie 2026, când lucrătorii vamali de pe Aeroportul Otopeni au reținut aproape 700.000 de euro de la o persoană care sosise cu avionul din Dubai.
Suma a fost preluată în cadrul unui control vamal și depozitată într-un spațiu special destinat păstrării bunurilor reținute, până la clarificarea situației juridice.
Potrivit procedurilor, în astfel de situații trebuie întocmite documente de evidență a banilor, inclusiv un monetar și o evidență a seriilor bancnotelor. Aceste măsuri sunt esențiale pentru verificarea sumelor și pentru prevenirea eventualelor nereguli.
Descoperire șocantă: sacul conținea doar hârtii și o bancnotă
Dispariția banilor a ieșit la iveală în momentul în care au fost făcute demersurile pentru restituirea sumei către persoana de la care fusese reținută.
În dosarul respectiv fusese emisă o ordonanță de clasare, astfel că banii urmau să fie restituiți.
Numai că, la verificarea sacului în care ar fi trebuit să se afle cei aproape 700.000 de euro, a apărut surpriza: în interior nu mai erau banii, ci doar coli de hârtie și o singură bancnotă.
Descoperirea a ridicat semne serioase de întrebare cu privire la modul în care au fost păstrați banii și la persoanele care au avut acces la spațiul de depozitare.
Camera în care erau păstrați banii nu avea supraveghere video
Un detaliu important în această anchetă este faptul că încăperea în care fusese depozitată suma nu era dotată cu un sistem de supraveghere video.
În schimb, culoarul care permite accesul către camera respectivă este monitorizat de camere de supraveghere.
Imaginile surprinse pe acest culoar ar putea avea un rol important în stabilirea persoanelor care au intrat în zona de depozitare și a momentelor în care acestea au avut acces.
Rămâne de stabilit când au dispărut efectiv banii și dacă au fost respectate toate măsurile de siguranță prevăzute pentru păstrarea sumelor reținute.
Ancheta Poliției și control intern la Autoritatea Vamală Română
În urma descoperirii, Autoritatea Vamală Română a sesizat organele de Poliție, care au început cercetările pentru a stabili împrejurările dispariției banilor.
În paralel, AVR a declanșat un control intern care urmărește verificarea procedurilor aplicate în momentul reținerii, înregistrării și depozitării sumei.
Verificările vizează și responsabilitățile angajaților care aveau acces la camera în care au fost păstrați banii.
Anchetatorii trebuie să stabilească dacă dispariția a fost posibilă din cauza nerespectării unor proceduri, a unor deficiențe de securitate sau a unor fapte comise intenționat.
Deocamdată, nu a fost stabilită public identitatea vreunei persoane responsabile de dispariția sumei.
Cum au putut dispărea aproape 700.000 de euro dintr-un spațiu vamal?
Cazul de la Aeroportul Otopeni ridică întrebări importante despre siguranța bunurilor și a sumelor de bani aflate în custodia autorităților.
Faptul că aproape 700.000 de euro au dispărut dintr-un spațiu oficial de depozitare, iar lipsa lor a fost descoperită abia în momentul pregătirii restituirii, pune sub semnul întrebării eficiența măsurilor de control și securitate.
Ancheta urmează să clarifice traseul banilor, persoanele care au avut acces la aceștia și eventualele responsabilități.
Până la finalizarea cercetărilor, dispariția celor aproape 700.000 de euro de la Vama Otopeni rămâne un caz cu multe necunoscute, iar autoritățile trebuie să stabilească atât ce s-a întâmplat cu banii, cât și cum a fost posibil un asemenea incident.
Actualitate
Zeci de zboruri anulate pe aeroportul din Amsterdam din cauza vânturilor puternice. Furtuna Boelo perturbă traficul aerian
Zeci de zboruri anulate pe aeroportul din Amsterdam din cauza vânturilor puternice. Furtuna Boelo perturbă traficul aerian
Traficul aerian de pe aeroportul Schiphol din Amsterdam a fost grav afectat duminică, 25 octombrie, de vânturile puternice aduse de furtuna Boelo. Aproximativ 90 de zboruri au fost anulate la plecare, iar numeroase alte curse au înregistrat întârzieri sau anulări la sosire. Fenomenele meteorologice extreme au provocat probleme și în alte regiuni ale Europei.
Aproximativ 90 de zboruri anulate pe aeroportul Schiphol din Amsterdam
Aeroportul Schiphol din Amsterdam, unul dintre cele mai importante noduri de transport aerian din Europa, se confruntă cu perturbări majore ale traficului aerian din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Potrivit agenției AFP, citată de publicația franceză Le Figaro, aproximativ 90 de zboruri programate să decoleze duminică au fost anulate. Printre destinațiile afectate se numără orașe europene importante, precum Paris, Roma și Dublin.
Problemele nu s-au limitat însă la plecări. Zeci de aeronave care urmau să aterizeze pe aeroportul din Amsterdam au fost, de asemenea, afectate de anulări sau întârzieri, ceea ce a perturbat programul obișnuit al curselor aeriene.
Vânturile puternice afectează decolările și aterizările
Reprezentanții aeroportului Schiphol au avertizat că furtuna Boelo va reduce semnificativ capacitatea de operare a aeroportului pe parcursul zilei de duminică.
„Din cauza vânturilor puternice, se așteaptă mai puține zboruri să decoleze și să aterizeze duminică, 25 octombrie”, au transmis oficialii aeroportului.
Aceștia nu au precizat numărul total al curselor afectate, însă situația meteorologică a impus modificări importante în programul de zbor.
Vânturile puternice pot îngreuna manevrele de decolare și aterizare, iar din motive de siguranță, aeroporturile și companiile aeriene pot decide reducerea numărului de operațiuni sau anularea anumitor curse.
Pasagerii care au programate zboruri către sau dinspre Amsterdam sunt sfătuiți să verifice în timp real situația curselor pe site-urile companiilor aeriene și pe platforma oficială a aeroportului Schiphol.
Furtunile Boelo și Austen au provocat victime în Franța
Vremea severă a afectat și Franța, unde furtunile Boelo și Austen, primele episoade de acest tip din sezon, au lovit nord-vestul țării în noaptea de joi spre vineri.
Bilanțul fenomenelor meteorologice este unul tragic. Un bărbat în vârstă de 62 de ani și-a pierdut viața, iar alte două persoane au fost transportate la spital în stare critică.
Rafalele puternice de vânt au determinat autoritățile franceze să emită avertizări meteorologice pentru mai multe zone expuse.
Potrivit celui mai recent buletin al serviciului meteorologic Météo-France, avertizarea de cod portocaliu de vânt a fost ridicată vineri seara pentru toate departamentele vizate, inclusiv regiunea Hauts-de-France și sectorul de coastă cuprins între Côtes-d’Armor și Seine-Maritime.
Furtuna Austen s-a deplasat spre Benelux și Germania
Meteorologii francezi au anunțat că furtuna Austen și-a continuat deplasarea către țările Benelux și Germania, extinzând aria afectată de condițiile meteorologice severe.
Această evoluție evidențiază impactul pe care furtunile puternice îl pot avea asupra transporturilor și activităților cotidiene în mai multe state europene.
În cazul aeroportului Schiphol, condițiile meteorologice nefavorabile au demonstrat încă o dată cât de vulnerabil poate deveni traficul aerian în fața fenomenelor extreme, în special pe aeroporturile cu un volum ridicat de zboruri internaționale.
Pentru călătorii care tranzitează Amsterdamul, verificarea statusului zborului înainte de plecarea spre aeroport rămâne cea mai importantă măsură pentru evitarea situațiilor neprevăzute.
Actualitate
Evanghelia zilei: Care-ti este numele?
-
Actualitateacum 4 aniO rachetă ce aparține forțelor rusești a căzut, luni dimineață, în Republica Moldova, după ce a fost doborâtă de de armata ucraineană
-
Actualitateacum 4 ani308.500.000 lei bani europeni pentru timișoreni! Asta înseamnă 8 troleibuze noi, 30 de autobuze electrice noi și 17 tramvaie noi.
-
Actualitateacum 6 aniAmenzi de până la 2.500 de lei pentru cei care merg, de astăzi, în afara localității fără declarație sau care nu poartă mască în spațiile publice închise !
-
Actualitateacum 6 aniBĂUTURĂ SI ȚIGĂRI, asta arată GUVERNUL Orban!
-
Actualitateacum 6 aniCE SE ÎNTÂMPLĂ CU PERSOANELE CARE VIN DIN ALTE ȚĂRI DIN 15 IUNIE!?
-
Actualitateacum 6 aniDr.Virgil Musta, medicul care a făcut minuni la Timișoara, pentru pacienții cu COVID-19, vorbește despre controversatul medicament Hidroxiclorochină!
-
Actualitateacum 6 aniAccident sambata dupa-amiaza la Sannicolau Mare!
-
Actualitateacum 6 aniDe azi, toate persoanele care sosesc în România intră în izolare obligatorie!

