De la ce distanță te poate prinde radarul în România? Aparatele Poliției pot măsura viteza chiar și de la 1.200 de metri

Radarele moderne folosite de Poliția Română pot înregistra viteza unui autoturism cu mult înainte ca șoferul să observe echipajul de poliție. Unele dispozitive laser au o rază de măsurare de până la 1.200 de metri, iar verificarea vitezei durează mai puțin de o secundă. Dar de la ce distanță poate fi aplicată legal o amendă și ce rol are sistemul e-SIGUR?

Mulți conducători auto cred că radarul îi poate surprinde doar atunci când se află la câteva zeci de metri de aparatul de măsurare. În realitate, tehnologia utilizată în prezent de Poliția Rutieră permite detectarea vitezei de la distanțe mult mai mari.

Un exemplu este dispozitivul laser TruCAM II, folosit inclusiv în cadrul sistemului e-SIGUR. Acesta poate măsura viteza vehiculelor aflate la sute de metri distanță, indiferent dacă se apropie de aparat sau se îndepărtează.

De la ce distanță poate măsura viteza un radar în România?

Potrivit specificațiilor tehnice publicate de producătorul american Laser Technology, TruCAM II poate măsura viteza de la o distanță maximă de 1.200 de metri, în condițiile tehnice prevăzute pentru funcționarea aparatului.

Asta înseamnă că un șofer poate avea viteza deja înregistrată înainte să observe dispozitivul amplasat pe marginea drumului.

Există însă o diferență importantă între distanța maximă de măsurare și distanța la care camera poate surprinde imagini suficient de clare pentru identificarea vehiculului.

Documentația tehnică a aparatului TruCAM II indică următoarele caracteristici:

• Distanță maximă de măsurare a vitezei: 1.200 de metri.
• Interval optim de funcționare a camerei: între 30 și 150 de metri.
• Distanță optimă de focalizare: aproximativ 135 de metri.
• Interval de viteze măsurabile: între 0 și 320 km/h.
• Timp de măsurare: aproximativ 0,33 secunde.

Aceste valori nu înseamnă că orice măsurătoare efectuată de la 1.200 de metri duce automat la aplicarea unei amenzi. Pentru sancționare trebuie îndeplinite și condițiile legale privind utilizarea echipamentului, înregistrarea abaterii și identificarea vehiculului.

De asemenea, nu toate radarele Poliției Române au aceleași performanțe. Distanța de măsurare diferă în funcție de modelul aparatului, tehnologia utilizată și condițiile din teren.

Radarul poate înregistra viteza și după ce ai trecut de el?

Da. Un alt mit răspândit printre șoferi este că radarele funcționează numai atunci când mașina se apropie de echipajul de poliție.

În cazul dispozitivului TruCAM II, această presupunere este greșită.

Aparatul poate măsura atât viteza vehiculelor care se apropie, cât și a celor care se îndepărtează. Prin urmare, simplul fapt că un autoturism a trecut de locul în care se află radarul nu înseamnă că nu mai poate fi verificat.

Totodată, măsurarea durează aproximativ o treime de secundă. Astfel, atunci când conducătorul auto observă aparatul și începe să frâneze, este posibil ca viteza să fi fost deja înregistrată.

Cum funcționează sistemul e-SIGUR și când primești amenda acasă?

Sistemul e-SIGUR este operațional în România din 1 ianuarie 2025 și permite Poliției Rutiere să constate anumite abateri fără oprirea imediată a șoferilor în trafic.

În cadrul sistemului sunt utilizate inclusiv dispozitive TruCAM II montate pe trepied, amplasate în zone considerate periculoase sau cu risc ridicat de accidente.

Procedura este diferită de cea a unui control rutier obișnuit.

Aparatul înregistrează vehiculul și viteza acestuia, iar imaginile sunt analizate ulterior de polițiști. Dacă se constată o posibilă încălcare a legislației, autoritățile urmează procedurile pentru identificarea conducătorului auto.

După stabilirea identității șoferului și îndeplinirea cerințelor legale, procesul-verbal de contravenție poate fi întocmit și comunicat fără ca persoana sancționată să fi fost oprită pe șosea.

Așadar, faptul că ai trecut pe lângă un radar și nu ai fost tras pe dreapta nu înseamnă neapărat că nu vei primi o amendă.

Există o distanță minimă legală de la care radarul poate da amendă?

Legislația rutieră din România nu stabilește o distanță universală de 100, 300 sau 500 de metri de la care toate radarele trebuie să înregistreze viteza pentru ca sancțiunea să fie valabilă.

Potrivit OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, constatarea depășirii vitezei legale se realizează prin mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, în condițiile prevăzute de lege.

Prin urmare, o amendă nu poate fi anulată doar pentru că viteza a fost măsurată de la câteva sute de metri distanță.

Pentru legalitatea sancțiunii contează dacă aparatul a fost utilizat corespunzător, dacă sunt respectate cerințele metrologice aplicabile și dacă probele permit stabilirea contravenției.

Articolul 109 din OUG nr. 195/2002 permite, de asemenea, întocmirea procesului-verbal în absența contravenientului, în condițiile legii, atunci când abaterea este constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice prevăzute de legislație.

Se scade marja de eroare a radarului din viteza înregistrată?

O altă întrebare frecventă este dacă polițiștii trebuie să scadă automat câțiva kilometri pe oră din viteza afișată de radar.

Răspunsul este nu.

Prin Decizia nr. 3/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat modul în care trebuie interpretate erorile maxime tolerate prevăzute de normele metrologice.

Aceste marje sunt utilizate pentru verificarea și evaluarea performanțelor aparatelor de măsurare, nu pentru reducerea automată a vitezei constatate în trafic.

De exemplu, dacă un aparat omologat și verificat metrologic indică o anumită viteză, șoferul nu beneficiază automat de scăderea marjei de eroare înainte de stabilirea sancțiunii.

Acest lucru nu elimină dreptul conducătorului auto de a contesta procesul-verbal atunci când există motive concrete privind legalitatea constatării sau corectitudinea probelor.

Toate camerele de pe drumurile din România dau amenzi pentru viteză?

Nu. Prezența unei camere pe un stâlp, într-o intersecție sau deasupra carosabilului nu înseamnă automat că aceasta funcționează ca radar.

Pe drumurile publice există mai multe categorii de echipamente, inclusiv camere destinate supravegherii traficului, monitorizării fluxurilor de vehicule sau altor activități administrative.

OUG nr. 84/2024 a introdus cadrul legal pentru utilizarea, în anumite condiții, a datelor provenite și din alte sisteme de monitorizare a circulației.

Totuși, pentru constatarea legală a depășirii vitezei, echipamentele și procedurile utilizate trebuie să respecte cerințele aplicabile, inclusiv cele privind omologarea și verificarea metrologică.

Prin urmare, extinderea sistemului e-SIGUR nu înseamnă că toate camerele existente pe drumurile naționale, județene sau în orașe pot aplica automat amenzi pentru viteză.

Poți evita radarul dacă frânezi când îl observi?

Nu există o distanță sigură la care un șofer să poată presupune că viteza mașinii nu a fost încă măsurată.

În cazul unui aparat precum TruCAM II, care poate realiza măsurătoarea în aproximativ 0,33 secunde, reducerea vitezei după observarea dispozitivului poate fi prea târzie.

Mai mult, echipamentele laser moderne pot funcționa de la distanțe considerabile, ceea ce face dificilă estimarea momentului exact în care este verificată viteza.

Singura modalitate sigură de a evita sancțiunile pentru depășirea vitezei este respectarea limitelor legale pe întregul sector de drum, nu doar în apropierea locurilor în care ar putea fi amplasate radare.

Concluzie: la câți metri te poate prinde radarul?

Radarele moderne utilizate de Poliția Română pot măsura viteza de la sute de metri, iar dispozitivele laser TruCAM II au o rază tehnică maximă declarată de 1.200 de metri.

Totuși, această valoare nu trebuie confundată cu distanța la care orice înregistrare este automat suficientă pentru sancționare. Contează caracteristicile aparatului, condițiile de utilizare și respectarea procedurilor legale.

Un lucru este însă clar: șoferii pot fi surprinși de radar cu mult înainte să vadă aparatul, iar amenda poate ajunge ulterior la domiciliu, inclusiv prin procedurile sistemului e-SIGUR.

Accident feroviar grav în Spania: cel puțin 39 de morți după coliziunea a două trenuri de mare viteză. Eroarea umană, printre ipotezele analizate

Un grav accident feroviar produs în Spania, pe ruta Madrid–Andaluzia, s-a soldat cu cel puțin 39 de morți, potrivit informațiilor transmise de serviciile de urgență. Două trenuri de mare viteză au fost implicate într-o coliziune, iar mai multe vagoane au deraiat. Autoritățile încearcă să stabilească împrejurările în care s-a produs tragedia.

Accidentul a avut loc în apropierea localităților Los Yébenes și Urda, din provincia Toledo, la scurt timp după ora locală 9:00 (08:00 GMT), potrivit informațiilor publicate de cotidianul spaniol El País.

În coliziune au fost implicate un tren AVE, care plecase din Madrid cu destinația Sevilla, și un tren Iryo, care circula în direcția opusă.

Martorii citați de presa spaniolă au relatat că mai multe persoane au fost rănite, iar echipajele medicale de urgență au intervenit la locul accidentului.

Două vagoane au deraiat și s-au prăbușit de pe un terasament

Impactul dintre cele două trenuri a avut consecințe grave. Potrivit informațiilor publicate de El País, două dintre vagoanele implicate în accident au ieșit de pe șine și s-au prăbușit de pe un terasament.

La fața locului au fost mobilizate echipaje de intervenție pentru acordarea primului ajutor și gestionarea situației.

Bilanțul comunicat de serviciile de urgență indică cel puțin 39 de persoane decedate. Numărul victimelor ar putea fi actualizat pe măsură ce autoritățile centralizează informațiile.

Eroarea umană, o posibilă cauză a accidentului feroviar

Cauzele accidentului nu au fost stabilite definitiv.

Potrivit unor surse din domeniul transporturilor, consultate de ABC, una dintre ipotezele luate în calcul este o posibilă eroare umană.

Această variantă a fost susținută și de un angajat al companiei publice care intervenea pentru remedierea unei defecțiuni la sistemul principal de semnalizare.

Deocamdată, informațiile nu reprezintă o concluzie oficială a anchetei. Stabilirea cauzelor exacte necesită verificarea circumstanțelor coliziunii și a modului în care au funcționat sistemele de siguranță feroviară.

Circulația trenurilor pe ruta Madrid–Andaluzia, suspendată

În urma accidentului, circulația feroviară de mare viteză pe ruta Madrid–Andaluzia a fost suspendată.

Administratorul infrastructurii feroviare din Spania, Adif, a anunțat măsura printr-un mesaj publicat pe platforma X, informație preluată de Agerpres.

Suspendarea traficului afectează una dintre legăturile feroviare importante dintre capitala Spaniei și sudul țării.

Ancheta urmează să stabilească împrejurările tragediei

Autoritățile spaniole trebuie să clarifice succesiunea evenimentelor care au dus la coliziunea celor două trenuri, inclusiv eventualul rol al unei defecțiuni tehnice sau al unei erori umane.

Până la prezentarea concluziilor oficiale, aceste variante rămân ipoteze.

Accidentul readuce în atenție importanța sistemelor de semnalizare, a procedurilor de siguranță și a monitorizării circulației trenurilor de mare viteză.

Surse: Agerpres, El País și ABC, conform informațiilor prezentate în relatarea inițială.

Aproape 700.000 de euro au dispărut de la Vama Otopeni. În sacul cu bani au fost găsite doar hârtii și o bancnotă

Un caz grav a declanșat o anchetă la Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni, după ce aproape 700.000 de euro, bani reținuți în urma unui control vamal, au dispărut din spațiul în care erau depozitați. În locul sumei, autoritățile au descoperit un sac în care se aflau doar coli de hârtie și o singură bancnotă.

Autoritatea Vamală Română (AVR) a sesizat Poliția și a dispus declanșarea unui control intern pentru a stabili cum a fost posibilă dispariția banilor și cine avea responsabilitatea păstrării acestora.

Banii au fost reținuți de la un pasager venit din Dubai

Totul a început pe 9 ianuarie 2026, când lucrătorii vamali de pe Aeroportul Otopeni au reținut aproape 700.000 de euro de la o persoană care sosise cu avionul din Dubai.

Suma a fost preluată în cadrul unui control vamal și depozitată într-un spațiu special destinat păstrării bunurilor reținute, până la clarificarea situației juridice.

Potrivit procedurilor, în astfel de situații trebuie întocmite documente de evidență a banilor, inclusiv un monetar și o evidență a seriilor bancnotelor. Aceste măsuri sunt esențiale pentru verificarea sumelor și pentru prevenirea eventualelor nereguli.

Descoperire șocantă: sacul conținea doar hârtii și o bancnotă

Dispariția banilor a ieșit la iveală în momentul în care au fost făcute demersurile pentru restituirea sumei către persoana de la care fusese reținută.

În dosarul respectiv fusese emisă o ordonanță de clasare, astfel că banii urmau să fie restituiți.

Numai că, la verificarea sacului în care ar fi trebuit să se afle cei aproape 700.000 de euro, a apărut surpriza: în interior nu mai erau banii, ci doar coli de hârtie și o singură bancnotă.

Descoperirea a ridicat semne serioase de întrebare cu privire la modul în care au fost păstrați banii și la persoanele care au avut acces la spațiul de depozitare.

Camera în care erau păstrați banii nu avea supraveghere video

Un detaliu important în această anchetă este faptul că încăperea în care fusese depozitată suma nu era dotată cu un sistem de supraveghere video.

În schimb, culoarul care permite accesul către camera respectivă este monitorizat de camere de supraveghere.

Imaginile surprinse pe acest culoar ar putea avea un rol important în stabilirea persoanelor care au intrat în zona de depozitare și a momentelor în care acestea au avut acces.

Rămâne de stabilit când au dispărut efectiv banii și dacă au fost respectate toate măsurile de siguranță prevăzute pentru păstrarea sumelor reținute.

Ancheta Poliției și control intern la Autoritatea Vamală Română

În urma descoperirii, Autoritatea Vamală Română a sesizat organele de Poliție, care au început cercetările pentru a stabili împrejurările dispariției banilor.

În paralel, AVR a declanșat un control intern care urmărește verificarea procedurilor aplicate în momentul reținerii, înregistrării și depozitării sumei.

Verificările vizează și responsabilitățile angajaților care aveau acces la camera în care au fost păstrați banii.

Anchetatorii trebuie să stabilească dacă dispariția a fost posibilă din cauza nerespectării unor proceduri, a unor deficiențe de securitate sau a unor fapte comise intenționat.

Deocamdată, nu a fost stabilită public identitatea vreunei persoane responsabile de dispariția sumei.

Cum au putut dispărea aproape 700.000 de euro dintr-un spațiu vamal?

Cazul de la Aeroportul Otopeni ridică întrebări importante despre siguranța bunurilor și a sumelor de bani aflate în custodia autorităților.

Faptul că aproape 700.000 de euro au dispărut dintr-un spațiu oficial de depozitare, iar lipsa lor a fost descoperită abia în momentul pregătirii restituirii, pune sub semnul întrebării eficiența măsurilor de control și securitate.

Ancheta urmează să clarifice traseul banilor, persoanele care au avut acces la aceștia și eventualele responsabilități.

Până la finalizarea cercetărilor, dispariția celor aproape 700.000 de euro de la Vama Otopeni rămâne un caz cu multe necunoscute, iar autoritățile trebuie să stabilească atât ce s-a întâmplat cu banii, cât și cum a fost posibil un asemenea incident.